• Guvernul a analizat în ședința de astăzi, în primă lectură, proiectul de OUG inițiat de Ministerul Culturii, care aliniază legislația națională privind drepturile de autor și drepturile conexe la normele și practicile europene.
• Proiectul propune eliminarea gestiunii colective extinse (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale.
Proiectul pune pe primul loc voința autorului și titularilor de drepturi, ca principiu fundamental al exercitării drepturilor exclusive, și deschide piața către un mediu concurențial modern, în deplină concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și cu practicile statelor membre.
„În industria muzicală europeană, licențierea individuală este o practică obișnuită, iar autorii trebuie să poată alege în mod liber între gestiunea individuală (direct sau prin impresari), organismele de gestiune colectivă (OGC) și entitățile de gestiune independentă (EGI). Eliminarea LCEE încurajează concurența loială și eficiența pe piață. Apariția și funcționarea EGI-urilor, precum Soundreef (Irlanda) sau Jamendo S.A. (Luxemburg), oferă alternative reale de licențiere, stimulând în același timp creșterea calității serviciilor furnizate de OGC-uri”, arată Ministerul Culturii, citat de Agerpres.
Autorii care apreciază că soluțiile individuale sau cele oferite de EGI nu răspund nevoilor lor, pot mandata oricând un OGC, fapt ce conduce la creșterea numărului membrilor asociației.
Scăderea nivelului remunerațiilor colectate, invocată de OGC în spațiul public, are în vedere comisionul (propriu) de administrare, nu veniturile efective ale autorilor, care continuă să încaseze remunerațiile conform opțiunii liber exprimate (gestiune individuală sau EGI), drepturile autorilor străini rămânând protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă dintre organismele din România și cele din străinătate, inclusiv atunci când anumite drepturi sunt gestionate colectiv în regim facultativ.
Pentru a simplifica procedura de autorizare și pentru a crește transparența activității de colectare și repartizare a OGC-urilor, Ministerul Culturii susține instituirea unei metodologii unice și înființarea unui organism comun de colectare, în cazul comunicării publice a operelor în scop ambiental.
În prezent, există mai mulți colectori comuni și patru metodologii cu conținut similar, dar cu proceduri diferite de licențiere și cu categorii/subcategorii distincte, ceea ce a generat de-a lungul timpului birocrație, incoerențe și o bază de plătitori sub potențial, mai informează Ministerul Culturii.
Instituția a publicat vineri clarificări suplimentare, având în vedere întrebările, nelămuririle și chiar dezinformările apărute atât în spațiul public, cu privire la drepturile de autor.
Q&A – Întrebări frecvente privind modificarea Legii 8/1996 a drepturilor de autor
Respectă România principiile europene, iar sistemul anterior era într-adevăr unul simplu și echilibrat, așa cum s-a afirmat în spațiul public?
România NU respecta principiile europene. Tocmai aplicarea generalizată a gestiunii colective extinse a fost considerată neconformă cu directivele UE. Comisia Europeană a emis Aviz Motivat privind neconformitatea art. 145 cu art. 12(2) din Directiva UE 790/2019 și cu art. 3 din Directiva 2001/29. Termenul de conformare la Avizul Motivativ al Comisiei Europene a expirat la 18 noiembrie 2025, iar neadoptarea OUG expune România la sancțiuni financiare substanțiale.
Este adevărat că autorii beneficiau deja de un mecanism de „opt-out” funcțional, care le permitea să iasă oricând din sistem?
Fals. „Opt-out”-ul existent în lege era formal și nu oferea garanțiile cerute de directivele europene privind transparența, mandatul explicit și controlul real al autorului asupra utilizării operei sale. OUG aliniază legislația la standardele UE, unde organismele de gestiune colectivă pot reprezenta doar titularii care le-au acordat mandat explicit — conform art. 146 alin. (2).
Sistemul devine unul real, verificabil și liber ales de autor, nu o prevedere teoretică fără efecte practice.
Corectarea acestui aspect a fost cerută punctual de Comisia Europeană în procedura de infringement.
Prin abrogarea literei A, OUG a eliminat gestiunea colectivă extinsă și protecția autorilor, așa cum s-a afirmat în spațiul public?
România NU poate menține un sistem de licență colectivă extinsă generalizată pentru muzica ambientală, deoarece Comisia Europeană a constatat că această practică încalcă directivele UE.
OUG nu elimină gestiunea colectivă: ea rămâne valabilă, dar aria licenței extinse este restrânsă strict la ceea ce permite legislația europeană, pentru a evita infringementul.
Autorii nu pierd protecția – dimpotrivă, capătă libertatea legală de a alege cum își gestionează drepturile (gestiune directă, OGC sau entitate independentă), în concordanță cu modelul european.
Important: această ajustare privește exclusiv comunicarea publică în scop ambiental și nu afectează celelalte domenii în care gestiunea colectivă rămâne neschimbată.
Pot utilizatorii evita plata remunerațiilor invocând faptul că folosesc Spotify, YouTube sau alte surse de muzică „liberă” sau rămâne obligatorie obținerea licenței pentru comunicarea publică?
Obligația de a obține licență pentru orice act de comunicare publică rămâne neschimbată, indiferent de sursa muzicii (Spotify, YouTube, fișiere personale). Nicio platformă de streaming nu acordă licențe pentru folosire în spații publice, iar această regulă este identică în toate statele UE.
OUG nu modifică în niciun fel obligația de licențiere pentru comunicarea publică. Art. 179³ alin. (3) lit. a)–c) menține explicit obligația utilizatorilor de a obține licență/autorizație de la OGC sau de la titularii mandatați, pentru orice utilizare publică, indiferent de tehnologia sau sursa muzicii. Nu există nicio portiță legală pentru evitarea plății — utilizatorii sunt obligați să transmită playlisturi și date exacte privind operele folosite, ceea ce întărește mecanismele de control, nu le slăbește.
Este adevărat că OGC-urile au acum o obligație nouă și trebuie să demonstreze pentru fiecare operă că dețin mandatul autorului?
Afirmația este eronată. Doar dacă un autor alege gestionare directă sau entitate independentă – situație normală în UE. Nu este o obligație suplimentară, ci o realitate juridică europeană.
Aceasta nu este o obligație nouă, ci exact regula europeană: organismele de gestiune colectivă pot reprezenta doar titularii care le-au acordat mandat.Art. 146 alin. (2): OGC reprezintă numai autorii care le-au mandat (principiu european). Art. 168 prevede methodologie unică și Ghișeu Unic, reducând birocrația și clarificând obligațiile OGC, nu complicându-le.
Reduc noile prevederi capacitatea de a verifica muzica difuzată și, implicit, nivelul încasărilor?
Fals. Este exact invers: OUG întărește obligația utilizatorilor de a furniza playlisturi și date exacte, iar Ghișeul Unic facilitează colectarea. Art. 162 lit. c) obligă utilizatorii să transmită date exacte privind operele utilizate.
Este adevărat că noile prevederi îi lasă pe artiștii independenți fără venituri sau le afectează în vreun fel remunerațiile?
Fals. OUG nu elimină remunerațiile artiștilor independenți; dimpotrivă, le oferă opțiuni suplimentare de gestionare a drepturilor, în linie cu legislația europeană.
Independenții nu dispar din sistem — sunt recunoscuți și protejați prin mecanisme noi, nu excluși.
OUG introduce pentru prima dată entitățile de gestiune independente (art. 179¹–179²), oferind artiștilor opțiunea de a încasa direct, de a mandata o entitate independentă sau de a rămâne în OGC.
Sistemul devine mai flexibil și mai incluziv, nu restrictiv.
Obligația utilizatorilor de a plăti licență pentru comunicarea publică rămâne neschimbată, astfel că și artiștii independenți continuă să fie remunerați pentru utilizările operei lor.
Vor primi membrii OGC remunerații mai mici ca urmare a noilor prevederi?
Fals. Nu există niciun mecanism în OUG care reduce remunerațiile. Dimpotrivă, prin metodologie unică, colector comun și transparență crescută, veniturile sunt mai sigure.
OUG stabilește un plafon maxim de comision și întărește obligațiile de transparență ale OGC, inclusiv raportări trimestriale, acces la date și reguli clare de distribuție (art. 169, art. 162, art. 153).
Nimic din OUG nu reduce baza de colectare; dimpotrivă, o consolidează prin metodologie unică, colector unic și mecanisme de raportare care cresc gradul de conformare al utilizatorilor.
Sistemul devine astfel mai eficient și mai predictibil, nu precar.
Slăbesc noile prevederi rolul și atribuțiile OGC-urilor?
Complet fals. OGC-urile nu pierd atribuții și nu sunt slăbite. Din contră, OUG le întărește rolul, le clarifică competențele și le oferă acces la date și mecanisme de colectare mai eficiente.
Art. 168 – colector unic + metodologie unică → întărirea atribuțiilor OGC
Art. 162 – acces complet la date și dreptul de a monitoriza utilizatorii.
A adoptat România o variantă restrictivă prin această OUG și există riscul ca veniturile din industrie să scadă?
Fals. România a ales singura variantă care evită infringementul, sancțiunile financiare și aliniază legislația la standardele UE.
OUG evită amenzi de sute de mii de euro/zi, protejează bugetul statului și crește eficiența colectării. Veniturile cresc datorită transparenței, obligației de raportare și Ghișeului Unic. Nu există nicio prevedere care să reducă baza de colectare.
Reduce OUG veniturile artiștilor?
Absolut fals. Legea îi protejează mai bine, le dă libertate reală, îi plasează în centrul sistemului (mandat explicit, transparență, drept de alegere).
OUG întărește drepturile patrimoniale, introduce registre, transparență, obligații stricte pentru OGC, entități independente controlate, și dreptul artistului de a decide (Art. 179¹, Art. 162, Art. 153). Creatorul este, în sfârșit, în centru.
Nicio sumă nu este pierdută. Sistemul devine mai eficient, nu mai restrictiv, mai transmite Ministerul Culturii.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
