• Duminica Tomii este prima duminică după Paște și cea care încheie Săptămâna Luminată.
• Această zi este una cu o semnificație aparte pentru creștinii ortodocși și de ea sunt legate mai multe tradiții și superstiții populare.
Duminica Tomii este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox. Ziua marchează momentul în care Iisus se arată Apostolilor, printre care și Toma „Necredinciosul”.
Din punct de vedere religios, în ziua prăznuirii apostolului Toma, Iisus s-a arătat ucenicilor pentru a doua oară după Înviere. Deoarece Toma nu credea în Înviere, Iisus l-a îndemnat pe Toma Necredinciosul, așa cum avea să-i rămână numele, să-i atingă semnele de pe corp cu care rămăsese în urma răstignirii. Acesta este momentul în care apostolul Toma crede în Iisus și în apartenența sa divină. După ce Toma vede rănile lui Iisus, el își mărturisește credința, exclamând: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”.
În această zi, în biserici se săvârșește slujba Utreniei, una din cele șapte laude de peste zi care, de obicei, se citește după miezul nopții sau dimineața, foarte devreme, înaintea Liturghiei. Utrenia este slujba prin care se aduce lui Dumnezeu mulțumire pentru odihna petrecută în timpul nopții și I se cere ajutorul pentru ziua care începe.
Utrenia închipuie începutul creștinismului, ivirea luminii sau a revelației dumnezeiești care urmează nopții în care eram ținuti prin păcatul părinților Adam și Eva. De aceea, în slujba Utreniei, se împletesc elemente ale Vechiului și ale Noului Testament. Spre exemplu Psalmii profetici despre venirea Domnului sunt urmații de Cântarea „Dumnezeu este Domnul” care vestește venirea Mântuitorului în lume.
Tradiții și superstiții în Duminica Tomii
Oamenii merg la biserică, unde aduc ouă roșii și colaci pentru ca preoții să le sfințească. În această zi oamenii duceau la cimitir colaci, pască, ouă roşii şi lumânare, care erau sfințite pe masa comună și apoi împărțite.
După pomenire, toți participanții se ospătau lângă biserică, până către seară. Potrivit superstițiilor acestor zile, oamenii pot sta, astfel, la masă, alături de sufletele dragi ale celor care au plecat, cinstind împreună Învierea lui Iisus. În credința populară, astfel de obiceiuri trebuie respectate pentru sănătate și viaţă lungă.
În unele zone, Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor, cunoscut și sub numele de Paștele Morților. Se spune că „blajinii” sunt cei care nu au apucat să treacă marea atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi.
În unele zone, există credința că Blajinii sunt oameni blânzi, locuitori ai unui tărâm îndepărtat, „la marginea lumii”. Se spune că ei află că a venit Paștele abia acum, când resturile de coji de ouă roșii, aruncate pe ape în Săptămâna Mare, ajung la ei.
Tradiția spune că după sfințirea acestora, ele se așază în coșuri, alături de lumânări aprinse, și sunt lăsate să plutească pe cursul unor ape curgătoare, pentru a ajunge la sufletele morților.
În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Credincioșii spun că, astfel, ofrandele aduse îi vor elibera pe cei plecați dintre noi de o parte din păcate grele, săvârșite în timpul vieții, pentru a umbla prin locurile în care doresc.
Se spune că acele coji de ouă aruncate pe râu se duc pe Apa Sâmbetei şi le amintesc celor de dincolo că cei de pe Pământ au ţinut Paştile şi atunci le ţin şi ei.
Copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.
De Duminica Tomii, în Brașov este organizată parada junilor: junii îmbrăcați în costume originale defilează pe cai împodobiți.
Tradiția spune că în această zi sunt pomeniți în mod special cei care au murit înecați, despre care se crede că nu și-au găsit odihna.
Se spune că nu este bine să se muncească, pentru a evita necazurile sau grindina în timpul verii.
Se crede că dacă speli haine în această zi, acestea nu vor fi de folos și vor aduce ghinion.
În această zi nu se coase, nu se face curat. Nu este bine să te cerți sau să spui vorbe de ocară și nu trebuie să vorbești de rău de cei decedați.
În anumite regiuni din Transilvania și Banat, exista tradiția Matcălăului — un ritual de fraternizare între tineri. Aceștia se legau „frați de cruce” prin schimburi de colaci și ouă, simbolizând unitatea pe care Hristos a adus-o între oameni. Totodată, se credea că spiritele rele care ar fi putut tulbura liniștea primăverii sunt alungate prin rugăciune și prin curățarea gospodăriilor, pregătind pământul pentru rod.
CITEȘTE ȘI: Nouă curse de trap și galop programate în cadrul reuniunii de duminică, 19 aprilie, pe Hipodromul Ploiești
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
