Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

ziua bujorului, bujorul floarea nationala a Romaniei,
Categorie: APH Cultural

• Data de 15 mai reprezintă Ziua Bujorului, floarea națională a României.
• De ce a fost ales bujorul și ce simbolizează el.

În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul „românesc”.

La începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, un grup de profesori și cercetători ai USAMV Bucureşti, din cadrul Facultății de Horticultură, a lansat propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf. univ. dr. Florin Toma, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către statul român, floarea naţională a României și emblema florală a României. Documentul are peste 110 de pagini de argumente pentru alegerea bujorului drept emblemă florală națională.
Printre argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate sunt:

- Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;
- Pe lângă speciile spontane, în țară există și trei specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri;
- În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
- Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
- Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;
- Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
- Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
- Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
- În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
- Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.

În luna mai a anului 2015, a luat ființă Comunitatea Bujorul Românesc, care susține aceste propuneri.

Bujorul este și simbolul veteranilor Armatei Române: „Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația Camarazii ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. „Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci. Bujorul românesc este purtat în piept, de obicei pe 29 aprilie (Ziua Veteranilor de Război) sau 11 noiembrie (Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații), ca simbol al recunoștinței, respectului și sacrificiului pentru militari.

În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. Astfel a devenit ziua de 15 mai Ziua bujorului, floarea care simbolizează iubirea pură și înțelepciunea.
„Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României. În scopul marcării Florii Naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, prevede legea promulgată de președintele României.

Bujorul – Legende, povești și proprietăți terapeutice

Bujorii au fost subiectul multor legende și povești de-a lungul timpului. În cultura românească tradițională, se spune că aceste flori reprezintă frumusețea, tăria și fidelitatea. Bujorul este asociat cu iubirea pură și cu înțelepciunea, simbolizând dragostea de familie și prietenie.

Conform unei legende, într-un sat românesc trăia o tânără fermecătoare numită Răvășita. Frumusețea ei era atât de strălucitoare încât zeii erau invidioși și au transformat-o într-un bujor. Din acel moment, bujorii au primit calitățile și frumusețea tinerei fete, iar petalele lor au captivat inimile oamenilor de pretutindeni.

Bujorul este adesea asociat cu tradițiile și cultura țării, fiind o sursă de mândrie națională. Florarii și artiștii folosesc adesea imaginea bujorului în creațiile lor, iar această floare este prezentă și în folclorul românesc, fiind subiectul baladelor și poveștilor populare.

Pe lângă frumusețea lor estetică, bujorii românești au și o importanță ecologică semnificativă. Aceștia sunt esențiali pentru polenizarea plantelor și susținerea biodiversității în ecosistemele naturale. Bujorii reprezintă o veritabilă comoară naturală pentru România, fiind protejați de legile naționale și europene pentru conservarea florei și faunei.

Pe de altă parte, în medicina tradițională, anumite părți ale plantei de bujor sunt folosite pentru proprietățile lor terapeutice. Bujorul este considerat un simbol al sănătății și al longevității, iar extrasele sale sunt utilizate în diverse produse cosmetice și farmaceutice.

Bujorul ca floare națională include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica) este o specie de bujor din familia Paeonia prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, care nu trebuie distrusă sau colecționată.

CITEȘTE ȘI: VIDEO. Alexandra Căpitănescu s-a calificat în finala concursului Eurovision

Back To Top