• Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor și sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena vor fi celebrate în 2026 în aceeași zi, pe 21 mai.
• Mâine, peste 1,5 milioane de români care poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora își vor sărbători onomastica, cei doi sfinți fiind printre cei mai iubiți în tradiția ortodoxă.
• Care sunt cele mai cunoscute tradiții și superstiții în această zi.
La 40 de zile după Paști, creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin. Sărbătoarea amintește de momentul în care Hristos S-a înălțat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezența ucenicilor săi.
Potrivit credinței creștine, înainte de Înălțare, „Mântuitorul le-a promis apostolilor că va trimite Duhul Sfânt”, făgăduință care „avea să se împlinească la Rusalii”. Din acel moment, sărbătoarea a fost marcată distinct, în joia din cea de-a șasea săptămână după Paști, fiind considerată una dintre marile sărbători care a marcat trecerea către o nouă etapă a creștinismului.
Locul Înălțării, aflat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, este și astăzi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștini. Acolo se află o capelă construită în jurul unei pietre despre care se spune că păstrează urma piciorului lui Hristos.
Tradiții și superstiții de Înălțare
Începând din această zi și până la Rusalii, creștinii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” și răspund cu „Adevărat S-a înălțat!”.
În credinţa populară, această sărbătoare se mai numeşte şi Ispas, după numele personajului mitic cu acelaşi nume. Se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer.
În unele zone ale țării, încă se mai păstrează tradiţia Moşilor de Ispas. În unele regiuni, se duc la biserică pâine, brânză, ceapă verde sau alte alimente care sunt împărțite apoi drept pomană pentru cei morți, se împodobesc mormintele şi casele cu ramuri de paltin, iar ferestrele cu leuştean. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc şi se împart ouă roşii.
Frunze de nuc, tei sau paltin sunt așezate în porți, la ferestre ori lângă icoane, după ce au fost sfințite la biserică.
În satele din Bărăgan, ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor.
În alte locuri, oamenii încă mai ies la hore și petrec împreună, așa cum se întâmpla odinioară la marile sărbători. În lumea satului, Înălțarea este legată și de numeroase obiceiuri dedicate animalelor și începutului sezonului agricol: vitele sunt însemnate, caii sunt îngrijiți și lăsați să se odihnească, iar oamenii evită să înceapă lucrări importante la câmp.
În credința populară, de Înălțare nu se dau sare și foc din casă, deoarece se spune că ați putea avea parte de pagubă, ceartă şi de inimă rea.
În această zi nu se seamănă culturile, pentru că nu vor da rod. Sătenii se încing la brâu cu frunze de nuc, pentru a nu suferi de dureri de șale.
De asemenea, o altă credinţă populară spune că cel ce moare de Înălţare ajunge direct în Rai.
Slujbe pentru eroii României
Înălțarea este și Ziua Eroilor, sărbătoare dedicată celor care și-au pierdut viața în războaie, în închisori sau în lagăre și în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate slujbe de pomenire.
În urma hotărârilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 şi 2001, Înălţarea Domnului a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi ca sărbătoare naţională bisericească. În această zi, bisericile româneşti din ţară şi din străinătate îi sărbătoresc pe toţi eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credinţă, dreptate, întregirea neamului sau apărarea ţării. Sărbătoarea este dedicată celor care și-au pierdut viața în războaie, în închisori sau în lagăre, așa că în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate slujbe de pomenire.
Potrivit Patriarhiei Române, joi, la ora 12.00, clopotele lăcașurilor de cult din întreaga țară vor răsuna în memoria eroilor români.
Ziua Sfinților Constantin și Elena
Sfinții Împărați Constantin și Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români, sunt sărbătoriți tot pe 21 mai. Împăratul Constantin este considerat unul dintre personajele decisive pentru istoria creștinismului pentru că a permis oficial practicarea religiei creștine în Imperiul Roman. Mama sa, Elena, este cunoscută în tradiția creștină pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim și pentru ridicarea mai multor biserici în locuri sfinte.
Pentru contribuțiile pe care le-au avut la dezvoltarea creștinismului, sfinții Constantin și Elena au fost numiți „întocmai cu apostolii”.
Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena
În multe comunități din România, mai ales la sate, sărbătoarea este însoțită și de obiceiuri despre care oamenii cred că aduc protecție și liniște în gospodărie.
În ziua praznicului de Constantin și Elena, pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți.
Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile.
În unele zone, se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare, numit Focul Viu, și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
Peste 1,5 milioane de români își serbează numele
Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din an pentru cei care poartă aceste nume, sfinții fiind considerați ocrotitorii spirituali a peste 1,5 milioane de români. Aproape un milion dintre cei care își serbează numele în această zi sunt femei. Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa. La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică.
Numele Elena ne trimite cu gândul la eroina mitologiei grecești, vestită în toată grecia pentru frumusețea ei, fiica Ledei și a lui Zeus, soția lui Menelaos. O traducere mai veche a numelui Helena (Elena) sau Velena înseamnă strălucirea Soarelui, căldura lui. Numele de Elena, Leana sau Lenuța, derivate românești des întâlnite, este un nume asociat frumuseții.
Numele Constantin provine din limba latină și înseamnă cel care este hotărât, statornic, ferm. Numele Constantin transmite că, în viață, omul trebuie să lupte, să rămână hotărât și statornic în fața greutăților vieții.
CITEȘTE ȘI: Castele de vizitat în Prahova de Noaptea Muzeelor
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
