• Rusaliile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății și marchează încheierea ciclului pascal, început cu Învierea Domnului și continuat cu Înălțarea.
• Sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, pentru că este celebrată la 50 de zile după Paște.
• În multe zone din România, de Rusalii se păstrează și astăzi tradiții vechi, obiceiuri și superstiții.
În tradiția creștină, Rusaliile amintesc de momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinții Apostoli, la Ierusalim. Acest moment este considerat începutul Bisericii, pentru că apostolii au primit atunci puterea de a propovădui Evanghelia și de a duce mai departe mesajul creștin.
Sărbătoarea are două zile. Prima zi este dedicată Pogorârii Sfântului Duh, iar a doua zi, lunea de după Rusalii, este consacrată Sfintei Treimi, adică legăturii dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. În România, ambele zile sunt zile libere legale.
Rusaliile – tradiții și superstiții
Dincolo de semnificația religioasă, Rusaliile au păstrat și o puternică dimensiune populară.
Rusaliile se prăznuiesc întotdeauna duminica, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbăta dimineața, se face pomenirea morților. În popor, aceasta sâmbăta este numita „Moșii de Vară”, „Moșii de Rusalii” sau „Moșii cei Mari”.
Credincioșii împart milostenie pentru iertarea sufletelor celor adormiți în Domnul. Acum se dau de pomana străchini noi cu mâncare. Aceste vase românești din lut (materia potrivită pentru vasele de pomenire) se mai numesc și „moșoaice”, de la numele colectiv de „moși”, dat tututor celor adormiți.
În vasele pentru pomană se pune o băutură curată (apa de izvor, lapte sau vin curat). Se mai pun și alte mâncăruri, precum fructe, plăcintă, caș, ouă, mămăligă sau ciorbă de pasăre. Nu pot lipsi pâinea (colacul) și lumânările.
Mânerele coșnițelor și vasele de pomană se împodobesc frumos, cu flori de trandafir și fire de busuioc. Când se ajunge la casa celui căruia i se împarte, se aprinde lumânarea, care este înfiptă în colac. În acest moment are loc un schimb, fie el cât de mic. Astfel, cel care primește pomana, la rândul său, împarte ceva pentru cei adormiți din neam.
Cei credincioși nu mănâncă nimic în aceasta zi, până nu termină de împărțit pomana pentru cei adormiți. Chiar și cei mai puțin credincioși spun că nu este bine să mănânci ceva în aceasta zi, fară a da mai întâi ceva de pomană.
În duminica de Rusalii se împart farfurii ornate pentru sufletul celor vii. Sunt obiceiuri care leagă sărbătoarea de ideea de protecție, continuitate și grijă față de cei apropiați.
Împodobirea casei cu ramuri
În multe zone ale țării, gospodăriile sunt împodobite cu ramuri de tei, nuc, stejar sau plop, considerate apărătoare împotriva bolilor și a relelor. Ramurile sfințite la biserică sunt duse acasă și puse la icoane, iar în unele locuri sunt păstrate ca leacuri de-a lungul anului.
Frunzele de nuc sau de tei amintesc de „limbile că de foc” care s-au pogorât peste Apostoli.
În popor se crede că frunzele și ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină și de duhurile cele rele. Prin sfințirea frunzelor cu aghiazmă, ele devin purtătoare de har.
Sfințirea semănăturilor
Îndată după slujba, în Duminica Pogorârii Duhului Sfanț, preotul și credincioșii merg pe câmp și săvârșesc Sfeștania, adică sfințirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât și de fiecare credincios în parte.
Rusaliile în mitologia populară
În mitologia populara, „Rusaliile” sunt niște spirite rele, iele, zâne, frumoase sau șoimane. Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui „Rusalim împărat”, acesta fiiind o personificare a cetății Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli și necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse și neroditoare.
Se credea că acestea pot face rău oamenilor, mai ales celor care nu respectă sărbătoarea. De aici vin numeroase superstiții: nu se merge la câmp, nu se intră în vie, nu se umblă prin locuri pustii și nu este bine să te cerți cu cineva în aceste zile.
Pentru a fi feriți de ele, oamenii pun în casă pelin și usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepția apei.
Călușarii
Dansul călușarilor este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de 13 ccălușari. Timp de o luna, ei se leagă cu jurământ că vor juca „Călușul”. În acest timp, bolnavii caută să se vindece. Cel bolnav se întinde pe pământ, iar călușarii încep dansul și săriturile. La un anumit timp, fiecare călușar peste cel bolnav, iar la sfârșit, celui bolnav i se șoptește la ureche o urare de sănătate.
Dansul călușarilor este practicat mai ales în sudul țării. În unele sate din Oltenia, grupurile de călușari merg din casă în casă, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare.
În alte zone, ușile sunt unse cu usturoi, se fac descântece sau ritualuri gălăgioase pentru alungarea răului.
În Ardeal există obiceiul numit „udatul nevestelor”, în care femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase și frumoase tot anul.
CITEȘTE ȘI: Nadia Comăneci a fost decorată cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce VIDEO LINK
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
