• Pe 29 iunie, Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar în jurul acestei sărbători se păstrează o mulțime de obiceiuri și tradiții.
• Cei doi sfinți sunt patronii spirituali ai Ploieștiului.
Ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel, marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşată de împăratul roman Nero.
Petru era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici şi deseori vorbea în numele Apostolilor, rugându-l pe Învăţător să le explice înţelesul tainelor credinţei. Sfântul Petru a fost fiul lui Iona și fratele lui Andrei. Se numea înainte să fie credincios Simon, iar după o sesiune de pescuit pe lacul Ghenizaret, el a fost chemat de oameni să devină pescar. Mântuitorul îi schimbă numele din Simon în Chefa, piatră, de unde a venit și numele de Petru în greacă și latină. Își mărturisește credința în Hristos, însă se leapădă de el atunci când e pe cale să fie răstignit.
După Înălțarea Domnului, Petru a vorbit adunării ucenicilor, care au ales ca Matia să îi ia locul lui Iudia.
În ziua Cincizecimii, după predica ținută de Petru, mii de persoane se botează.
Sfântul Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma. Și-a găsit sfârșitul răstignit cu capul în jos pe cruce, în anul 67.
Sfântul Apostol Pavel a fost numit „Apostolul Neamurilor”, deoarece a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele păgâne din acele timpuri. Pavel se trage din neamul Veniamin și a fost elevul învățatului Gamaliei. El locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor, hăituindu-i. A participat la uciderea arhidiaconului Ștefan, iar într-o zi, pe calea Damascului, i se arată Hristos, care îl ceartă pentru atitudinea lui.
Înainte de a fi credincios se numea Saul, iar în întâlnirea lui cu Domnul, El i-a spus: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?” – „Dar cine ești tu, Doamne?”, a întrebat Pavel. „Sunt eu, Iisus, cel pe care îl persecuți”, a răspuns Hristos. După această întâmplare, el s-a convertit și s-a botezat la Anania. Apoi, Sfântul Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Biblie.
La porunca împăratului Nero, el a fost decapitat în anul 67.
Moaștele Sfinților Apostoli au fost puse împreună.
Sfântul Apostol Petru a fost nedespărțit de Hristos în tot timpul activității Sale pământești, pe când Sfântul Apostol Pavel nu L-a cunoscut pe Hristos în vremea propovăduirii Sale. Petru a fost căsătorit, Pavel necăsătorit. Sfântul Apostol Petru a fost ales și chemat la apostolie din lumea oamenilor simpli și săraci, el fiind pescar de meserie, iar Sfântul Apostol Pavel a fost dintre toți apostolii omul de cea mai înaltă cultură. Sfântul Petru oscila între întronarea ritualismului mozaic, când se afla în prezența creștinilor proveniți dintre iudei și relativizarea acestuia, când era în compania creștinilor proveniți dintre păgâni, pe când Pavel a luptat pentru neimpunerea prescripțiilor mozaice creștinilor (la sinodul 50 de la Ierusalim s-a hotărât și neobligativitatea Legii Vechi a tăierii împrejur). Petru a avut de răscumpărat lepădarea lui de Iisus, iar Pavel rătăcirea lui și prigoana creștinilor.
Dincolo de toate aceste deosebiri, asemănarea lor stă în pocăință, în propovăduirea învățăturii lui Hristos și în primirea morții cu bucurie pentru credință.
Cei doi apostoli sunt autori de epistole care au fost incluse de Biserică în textele canonice ale Noului Testament.
Sf. Petru și Pavel sunt protectorii spirituali ai închisorilor
Pentru că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță deoarece l-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Patronii spirituali ai Ploieștiului
Sfinții Apostoli Petru și Pavel au devenit patronii spirituali ai orașului Ploiești în anul 2024. Această hotărâre a Consiliului Local a fost luată pentru a onora vechile tradiții locale și legătura istorică profundă a orașului cu acești sfinți. Motivele care au stat la baza acestei decizii oficiale includ: cea mai veche construcție din oraș - Sfinții sunt patronii Bisericii Domnești din Ploiești (zidită în anul 1639), cel mai vechi monument de arhitectură și lăcaș de cult atestat documentar din Ploiești.
În trecut, de ziua Sfinților Petru și Pavel, orașul era centrul unor importante evenimente, târguri și sărbători publice care reuneau comunitatea.
Numele sfinților a fost purtat de prima instituție de învățământ secundar din Ploiești, înființată în 1864 (devenită ulterior Colegiul Național „Mihai Viteazul”), consolidând legătura simbolică dintre aceștia și identitatea orașului.
Ziua Sfinților Petru și Pavel, plină de obiceiuri, tradiții și superstiții
În credința populară, când tună de Sân Petru, în anul acela nu se vor face alune si nuci, căci le mănâncă viermii și pică jos.
Nu este indicat să scuturi merii până pe 29 iunie, deoarece poate cădea grindina peste culturi.
Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul. Tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
Pentru a fi feriți de cele rele, în ziua de Sfântul Petru, oamenii poartă pelin și usturoi în buzunare.
Prin tradiţie, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere. În schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
Se spune că, de Sfinții Petru și Pavel, oamenii au voie să lucreze aproape orice, dar să nu toarcă deoarece se crede că se „întorc colacii de la morți”.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel: pe cine sărbătorim
În ziua praznicului Sf Petru și Pavel îi felicităm pe toţi cei care poartă numele de Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina, Paula.
Peste 260.000 de români îşi serbează onomastica în această zi.
CITEȘTE ȘI: Pe 7 iulie începe Vacanța la Muzeu. Cum se fac înscrierile la programului Muzeului de Artă Prahova
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
