Categorie: Dezvăluiri

Colectiv-PionierulMajoritatea contractelor de chirie prin care ruina fabricii Pionierul a fost transformată în centru cultural-artistic nu ar fi trebuit să fie încheiate niciodată, indiferent de existența unor autorizații pentru protecția la incendii.

Deși era în răspunderea lui să oprească metamorofoza ilegală a întreprinderii în platforma de divertisment care a devenit astăzi, fostul primar Popescu Piedone nu a fost pus încă sub acuzare pentru această vină.

S-a scris, deja, în lunile care s-au scurs de la dezastrul care a îmbrăcat România în haine de doliu, în toate felurile despre seara aceea înspăimântătoare de 30 octombrie.

Procurorii și presa au izolat, rând pe rând, verigile slabe ale sistemului care a făcut posibil accidentul cu cel mai mare număr de victime din istoria recentă a României.

Un fir important din cele care au condus la tragedia de toamna trecută a fost până acum lăsat în plan secund.

El lipsește din toate comunicatele de presă ale procurorilor care se străduiesc să desfacă ghemul vinovățiilor care au provocat catastrofa de la Colectiv.

Din ziua în care a început sarabanda arestărilor preventive și până astăzi, toți funcționarii publici inculpați în dosarul Colectiv au fost puși sub acuzare pentru nerespectarea legii privind protecția la incendii.

Cei doi pompieri, pentru că au verificat localul într-un mod superficial. Iar cei trei reprezentanți ai Primăriei Sectorului 4, inclusiv fostul primar Popescu-Piedone, pentru că le-au eliberat patronilor de la Colectiv autorizația de funcționare fără să le ceară o autorizație PSI.

Peisajul vinovăției autorităților statului este însă mai amplu.

Clădirea care găzduia clubul Colectiv (o secție a fostei fabrici de încălțăminte) nu a fost niciodată transformată – în mod legal – în sală de concerte.

Chiar dacă, prin absurd, patronii de la Colectiv ar fi avut autorizație PSI, acolo tot nu ar fi trebuit să exite un club, în lipsa unor lucrări de reamenajare a spațiului, realizate în baza unei autorizații de construire.

Prima lege în ordinea cronologică în care legile au fost încălcate în cazul tragediei de la Colectiv este legea construcțiilor (Legea 50/1991).

Una dintre prevederile elementare ale acestei legi spune că destinația unui imobil nu poate fi schimbată decât prin autorizație de construire.

Eliberarea unei autorizații de construire nu ar fi fost doar un obstacol birocratic în plus, ci actul care i-ar fi constrâns pe patronii clubului să facă toate lucrările necesare pentru ca respectiva clădire să devină compatibilă cu noul ei scop.

Arhitectul Dan Marin explică cum ar fi curs pașii premergători eliberării acestui act și cum ar fi fost preîntâmpinată tragedia:

„Autorizația de construire pentru schimbarea destinației acelei clădiri ar fi presupus realizarea unui proiect tehnic compus din trei secțiuni: arhitectură, instalații și rezistență. În partea de arhitectură, ar fi fost descrisă viitoarea destinație a spațiului și toate materialele folosite la reamenajarea lui – plafoane, uși, ferestre, pereți, pardoseli; dimensionarea căilor de evacuare și de acces. În partea de instalații, sistemele de avertizare și de stingere a incendiului – sprinkelere, hidranți, chiar și rezervor de apă, în caz că presiunea din rețea nu ar fi fost suficientă, sisteme de ventilare și de evacuare a fumului. În partea de rezistență, o expertiză a structurii de rezistență și un studiu referitor la protecția ei la foc. (...) Toate aceste elemente nu ar fi fost luate în considerare la emiterea autorizației de construire decât cu aviz ISU. (...) Dacă acest proiect ar fi fost realizat în toate elementele lui, chiar dacă acele artificii ar fi fost folosite – deși sunt interzise la interior – clubul nu ar fi luat niciodată foc. Iar dacă, într-o situație excepțională, ar fi luat, totuși, foc, lumea ar fi avut suficiente căi de evacuare și instrumente cu care să stingă flăcările".

Text integral / documentare - RISEPROJECT.RO

Back To Top