Florin Lazăr Vlădică, consilier prezidențial și șef al Oficiului pentru Informații Integrate de la Cotroceni, a avut un rol important în afacerile internaționale ale oamenilor de afaceri Ovidiu Tender și Frank Timiș. Activitatea sa în Senegal, Niger și Cuba l-a adus în contact cu personaje controversate, rețele de influență rusești și operațiuni comerciale investigate pentru suspiciuni de corupție. Dezvăluirile apar într-o amplă investigație publicată de Captura, după 18 luni de documentare.
Florin Vlădică conduce în prezent structura care centralizează informațiile provenite de la serviciile secrete și le integrează în analize destinate președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Potrivit investigației realizate de jurnalista Roxana Garaiman și publicate de Captura, parcursul său profesional include participarea la organizarea unor afaceri transfrontaliere controversate, conexiuni cu oameni de afaceri condamnați penal și colaborări în cadrul unor structuri comerciale în care activau persoane apropiate oligarhilor ruși.
Documentarea reconstituie activitatea lui Vlădică începând din 2010, folosind documente comerciale, rapoarte interne, registre offshore, documente judiciare și informații obținute cu sprijinul unor organizații internaționale de jurnalism de investigație.
De la afacerile lui Ovidiu Tender la conducerea Departamentului pentru Armamente
Între 2010 și 2016, Florin Vlădică a lucrat pentru grupul de companii controlat de Ovidiu Tender, ocupându-se de extinderea afacerilor în Africa și America Centrală.
În Senegal, a înființat și administrat societăți comerciale implicate în exploatarea resurselor minerale și a hidrocarburilor. În Cuba, a participat la negocieri pentru producerea unui preparat homeopat pe bază de venin de scorpion, în colaborare cu grupul farmaceutic de stat Labiofam, condus la acea vreme de un nepot al lui Fidel Castro.
Operațiunile cubaneze au fost ulterior vizate de acuzații de spălare de bani formulate de un fost consilier juridic al Labiofam, care a reclamat existența unor circuite financiare prin companii offshore din Bahamas.
În martie 2017, Florin Vlădică a fost numit secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale, în guvernul condus de Sorin Grindeanu. A ocupat funcția aproximativ zece luni, perioadă în care au avansat programe importante de înzestrare militară, precum Patriot, HIMARS și Piranha V.
După plecarea din minister, în ianuarie 2018, Vlădică a devenit consultant pentru producătorul american de armament Raytheon, implicat în programul Patriot.
Afaceri cu Frank Timiș și conexiuni cu rețele rusești
După experiența din administrația publică, Vlădică a început să lucreze pentru miliardarul Frank Timiș, implicat în numeroase proiecte de exploatare a resurselor naturale din Africa.
În Senegal, a participat la gestionarea unei concesiuni agricole de aproximativ 25.000 de hectare, destinată cultivării lucernei pentru export. Proiectul a provocat controverse internaționale din cauza utilizării resurselor de apă într-o regiune afectată de secetă, în apropierea lacului Guiers, una dintre principalele surse de apă potabilă ale țării.
În Niger, afacerile lui Timiș includeau concesiuni de uraniu și hidrocarburi, administrate local de omul de afaceri rus Serghei Matveev.
Investigația Captura documentează legăturile comerciale ale acestei rețele cu persoane din anturajul oligarhului rus Mihail Fridman, precum și conexiuni corporative cu Serghei Mihailov, cunoscut drept unul dintre fondatorii grupării de crimă organizată Solntsevskaya Bratva.
Jurnaliștii au identificat aceste relații prin analiza documentelor offshore din arhiva Pandora Papers, a registrelor comerciale și a unor documente diplomatice americane.
În 2019, Florin Vlădică a călătorit la Washington pentru a identifica potențiali parteneri americani interesați de exploatarea zăcămintelor de uraniu din Niger.
Activitatea este consemnată într-un raport intern transmis lui Frank Timiș, în care Vlădică menționează inclusiv contacte cu reprezentanți ai industriei nucleare americane.
Documentele prezentate nu demonstrează că Vlădică ar fi făcut parte dintr-o organizație criminală sau că ar fi desfășurat activități de spionaj. Ele evidențiază însă relațiile profesionale și comerciale dintr-un mediu internațional cu numeroase conexiuni controversate.
Horațiu Potra apare în aceeași rețea de afaceri
Investigația identifică și o legătură comercială între una dintre firmele implicate în operațiunile din Niger și mercenarul român Horațiu Potra.
În aprilie 2015, o societate controlată de omul de afaceri senegalez Pierre Goudiaby Atepa a efectuat o plată de 7.000 de dolari către o companie offshore din Malta asociată lui Potra. Plata reprezenta, potrivit documentelor bancare, servicii de consultanță în securitate și logistică pentru o misiune desfășurată în Niger. Potra lucra în aceeași perioadă pentru interesele africane ale lui Frank Timiș.
Tranzacția nu reprezintă o dovadă a unei colaborări directe între Potra și Florin Vlădică, dar ilustrează complexitatea rețelei comerciale și de securitate în care activau companiile miliardarului român.
Investigațiile BBC și OCCRP, considerate „fake news”
Un alt episod documentat privește reacția lui Florin Vlădică la dezvăluirile internaționale despre afacerile cu gaze naturale ale lui Frank Timiș în Senegal. În 2019, BBC și organizația internațională de jurnalism OCCRP au publicat investigații privind suspiciuni de corupție în acordarea unor concesiuni petroliere și de gaze naturale.
Într-un raport intern către Timiș, Vlădică a descris acuzațiile publice drept „fake news” și a relatat despre discuții cu avocați locali pentru posibile acțiuni judiciare împotriva celor implicați în difuzarea informațiilor. Ulterior, autoritățile din Statele Unite, Marea Britanie și Elveția au investigat aspecte ale afacerii, dosarele fiind închise în 2024 și 2025.
Cine l-a recomandat pentru una dintre cele mai sensibile funcții din stat?
În martie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Florin Vlădică în funcția de consilier prezidențial și la conducerea Oficiului pentru Informații Integrate.
Structura are un rol esențial în sistemul de securitate națională, prin centralizarea și analiza informațiilor provenite de la serviciile de informații. Numirea a intervenit la opt ani după desemnarea sa în fruntea Departamentului pentru Armamente de către guvernul Sorin Grindeanu. Jurnaliștii Captura le-au solicitat atât lui Sorin Grindeanu, cât și lui Ilie Bolojan explicații privind persoanele care l-au recomandat pe Vlădică și criteriile profesionale care au stat la baza numirilor. Potrivit publicației, niciunul nu a răspuns solicitărilor.
Întrebat anterior de Recorder despre această numire, Ilie Bolojan a afirmat că ocuparea unor asemenea poziții presupune recomandări sau garanții din partea unor instituții ale statului, fără să precizeze cine l-a recomandat concret pe Florin Vlădică. Autorii investigației susțin că au încercat în mod repetat, pe parcursul celor 18 luni de documentare, să obțină un punct de vedere de la Florin Vlădică, însă acesta nu a răspuns întrebărilor.
Dincolo de activitatea sa comercială anterioară, cazul ridică întrebări privind criteriile de selecție, verificările de securitate și transparența numirilor în funcțiile care presupun acces la cele mai sensibile informații ale statului român.
Sursa: Captura – investigația „Omul nostru din Sahel”, realizată de Roxana Garaiman, cu sprijinul ICIJ, RISE Project și Defapt.ro. Citește investigația integrală: https://captura.ro/florin-vladica-omul-nostru-din-sahel/
