Categorie: Economic

De câteva luni, facturile la gaze şi energie au luat-o razna, iar România pare ţara nimănui în care fiecare își face legea. O lege care ii îmbogățește pe unii şi îi sărăcește pe alții. România are patru mari instituții de control care ar fi trebuit să știe tot ce mișcă pe piața energiei împotriva practicilor corecte. Teoretic, aceste instituții de control sunt independente. Practic, sunt conduse de șefi cu legături de partid.

Citește și: Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cere ca infracțiunile din piața energiei privind creșterea facturilor să fie investigate de Procurorul General

  • ANRE sau Autoritatea de Reglementare în Energie

În fruntea ei se află din 2017, Dumitru Chiriță, un electrician cu salariu anual de aproape 700 de mii de lei. Stabilirea preţurilor în piața energiei e responsabilitatea lui directă. Vicepreședintele Comisiei din Parlament care l-a validat pe Chiriță în funcție, în 2017, a fost chiar actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu.

  • Consiliul Concurenţei

    O alta instituție de control este Consiliul Concurentei, în fruntea căruia se afla Bogdan Chirițoiu. E la al treilea mandat pe care l-a primit cadou chiar de la fostul premier liberal Ludovic Orban. El  a modificat legea, în 2020, printr-o ordonanță aprobată fără dezbatere publică.

  • Direcția Generala Antifrauda Fiscala din ANAF

    La o alta instituție de control, Direcția Generala Antifrauda Fiscală din ANAF, vicepreședinte este Sandu Costea. Câștiga peste 100 de mii de lei pe an și este omul pe care tot Ludovic Orban l-a făcut şef, în noiembrie 2019, după ce a demis 4 vicepreședinți. Sandu Costea a primit funcția,  deşi a picat examenul de angajare la Antifrauda.

  • Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului

    În fine, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, a patra instituție de control, îl are in frunte pe Mihai Culeafă, fost deputat  PNL , consilier local in Pantelimon si fost manager la Federația Romana de Rugby.

Sursa: Antena3.ro

 

 

Back To Top