• Prețurile mari la alimente adâncesc dezechilibrele sociale, iar Guvernele încearcă să limiteze scumpirile.
• Mai multe țări au recurs la măsuri cum ar fi controlul prețurilor sau reducerea TVA-ului, iar unul dintre motivele pentru care liderii statelor europene se pregătesc pentru astfel de măsuri sunt alegerile care se apropie.
În Ungaria, inflația a fost în februarie de peste 25%. În Letonia, de 20%. Lituania a avut o creștere a prețurilor de peste 17%, iar în Slovacia de peste 15%, la fel ca în țara noastră. Aici vorbim de indicele general al prețurilor, pentru că alimentele au cunoscut scumpiri și mai mari. În Germania, multe alimente s-au scumpit cu peste 20%.
În Regatul Unit, sute de mii de oameni nu au avut altă șansă decât să apeleze la banca alimentară din rețeaua Trussell Trust. Potrivit Food Foundation, citat de cotidianul Les Echos, în ianuarie 2023, aproape un sfert dintre familiile cu copii au declarat că s-au confruntat cu insecuritate alimentară în luna precedent, titrează hotnews.ro. Sadiq Khan, primarul laburist al Londrei, a lansat un program de 130 de milioane de lire sterline pentru a oferi fiecărui elev din școala primară mese gratuite pentru anul școlar următor.
În Italia, prețul unui coș de băcănie este cel mai ridicat din ultimii 40 de ani. Prețul clementinelor din marketurile italiene a crescut în februarie cu 56%, iar cel al pastelor cu 30%. Pentru a ajuta familiile, guvernul și-a anunțat intenția de a elimina TVA-ul pentru alimente de primă necesitate, începând cu pâinea, laptele și pastele. În prezent nivelul TVA la aceste produse este de doar 4%, iar pentru carne și pește, de 10%.
În Spania, aplicarea din ianuarie a unui TVA redus la coșul de produse alimentare de bază nu a avut impactul scontat din cauza lipsei de control și transparență a prețului. În esență, pachetul de măsuri din Spania îl copiază pe cel italian.
CITEȘTE ȘI: DEPUTAȚII AU SCOS LIMITAREA NUMĂRULUI DE PORCI ÎN GOSPODĂRIE
Franța discută soluția de a publica lunar marjele de profit ale marilor lanțuri pentru a garanta o mai bună transparență a prețurilor și pentru a forța astfel marile lanțuri de distribuție să controleze mai atent prețurile, mai scrie Les Echos.
În Portugalia, autoritatea de concurență a publicat recomandări pentru limitarea creșterii prețurilor viitoare, prin întărirea concurenței între companii. Guvernul portughez a anunțat în toamna trecută un pachet de 8 măsuri în valoare de 2,4 miliarde de euro ( 10% din PIB), pentru a ajuta gospodăriile să facă față inflației în creștere și intenționează sprijin financiar direct familiilor cu venituri mai mici de 2.700 de euro brut pe lună.
Grecia a introdus și ea coșul anti-inflație: 5,58 euro pentru un pachet de 400 de grame de unt nesărat, 2,89 euro pentru un litru de lapte semi-degresat, 5,42 euro pentru un pachet de 200 de grame de cafea. În ciuda introducerii unui coș anti-inflație în urmă cu aproape cinci luni, Grecia nu este în măsură să stăpânească creșterea prețurilor la alimente. Statul obligă distribuitorii să ofere cel putin un produs la un preț special într-un anumit număr de categorii sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 de euro pe zi.
În Ungaria, înghețarea prețurilor alimentelor de bază nu numai că nu a stopat inflația, ci chiar a accelerat-o. „Țara a devenit un laborator, unde se confirmă ceea ce spun toți experții de zeci de ani: înghețarea prețurilor este ineficientă, iar în cele din urmă alimentează inflația”, a declarat Mateusz Urban, specialist în Ungaria la Oxford Economics.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: ALIMENTELE S-AU SCUMPIT, ÎNTR-UN SINGUR AN, CU PESTE 22%. RATA INFLAȚIEI A CRESCUT DIN NOU
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană