• Avem în țară localități în care numărul locuințelor este de trei ori mai mare decât cel al locuitorilor, dar și localități în care populația este de patru ori mai numeroasă decât fondul de locuințe.
• Un raport al Băncii Mondiale arată situația din acest punct de vedere, dar și urmările pe care le-a avut dezvoltarea haotică a pieței imobiliare.
La capitolul „localități-fantomă”, găsim peste 30 de asemenea așezăminte în care locuitorii sunt inferiori (ca număr) locuințelor. Este vorba de sate depopulate, din care oamenii au plecat în căutarea unei vieți mai bune.
Un exemplu este localitatea Brebu Nou din județul Caraș Severin. La recensământul din 2021 avea 166 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior (87 locuitori în 2011). Comuna Brebu Nou (are două sate în componență-Brebu Nou și Gărâna- este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul este în funcție din 2016. Potrivit INS, la finele anului 2021 fondul de locuințe era de 461 de case. De trei ori mai multe decât localnicii.
Haotica dezvoltare imobiliară din țara noastră
În timp ce creșterea economiei e concentrată într-o serie de zone urbane, numărul locuințelor terminate și puse în vânzare (excepție făcând Capitala) a fost mai consistentă în nord-vestul țării și mult mai mică în Oltenia și Moldova, mai arată Banca Mondială.
Astfel de dinamici reflectă, de asemenea, tendințe socio-demografice mai largi de emigrație - mai pronunțate în părțile de est ale României – și saturația forței de muncă în părțile de vest ale țării, care sunt mai bine poziționate pentru industriile orientate spre export. Cea mai dinamică creștere a ofertei de locuințe (dezvoltarea de noi unități locative) în ultimii 5 ani s-a înregistrat în regiunile nord-vest și central. Spre deosebire, Regiunea de Nord- Est se confruntă cu o scădere a ofertei de locuințe, în timp ce regiunile de sud ale Munteniei, Olteniei și București-Ilfov incluse au tendințe moderate de creștere.
Localități furnicar din România
În ceea ce privește orașele-furnicar, poate cea mai aglomerată localitate este Vulturu, județul Vrancea. Potrivit Recensamantului 2022, are aproape 7.000 de cetățeni care dispun de 390 de locuinte. Altfel spus, ar trebui să stea câte 17 persoane în fiecare locuință.
A doua pe listă este Bărbulești-Ialomița. Aproape 8000 de locuitori și puțin peste 1000 de locuințe.
A treia este Slobozia-Bradului. Din problemele identificate de primar: „Creșterea natalității la categoria de populație fără nici un venit, singura sursa fiind alocația de stat pentru copii și ajutorul social. Nivelul de educație al persoanelor din comunitatea de romi este scăzut, conservarea cutumei potrivit căreia viață sexuală debuteaza la vârste precoce și nu este controlată prin metode contraceptive, nelegalizarea căsătoriei, nerecunoașterea paternității copiilor datorată relațiilor de concubinaj instabile și temporare, acces limitat la informațiile primare privind educația medicală, lipsa locurilor de muncă precum și a resurselor materiale necesare unui trai decent. Nevoile acestei categorii de populație sunt multiple și interdependente, educația este singura intervenție care poate asigura dezvoltare și un grad redus de dependență față de structurile statului”.
Deși avem o Strategie Națională a Locuirii pentru perioada 2022-2050, calitatea locuirii e la limita suportabilului în unele zone din România.
Suntem cel mai supra-aglomerat stat din UE
Dacă media europeană e la 18%, noi suntem la peste 40%. Calitatea locuințelor poate fi măsurată în multe feluri. Una este supra-aglomerarea. În UE, în 2020, 17,8% din populație locuia într-o astfel de locuință, o pondere care a scăzut de la 19,1% în 2010.
În 2020, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în România (45,1%), Letonia (42,5%) și Bulgaria (39,5%), iar cele mai scăzute în Cipru (2,5%) și Malta (4,2%), arată datele oficiale.
Opusul unei locuințe supraaglomerate este o casă sub-ocupată, ceea ce înseamnă că este prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea.
Cele mai mari cote de locuințe subocupate au fost înregistrate în Malta (72,5%), Cipru (71,4%) și Irlanda (63,3%), iar cele mai scăzute în România (7,1%), Letonia (10,3%) și Grecia ( 11,0%)
90% din clădirile rezidențiale sunt vechi și au nevoie de modernizări sau reabilitări.
Mai multe pe: hotnews.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană