• Presa internațională semnalează o problemă acută întâlnită la nivelul turismului european care pleacă de la penuria de locuințe, trafic, zgomot, poluare și gunoi: supraturismul.
• Multe destinații populare din Europa își schimbă campaniile de turism de genul „Veniți la noi” cu strategii anti-turism precum: „Mai bine nu veniți”, dar și cu o serie de măsuri severe menite să-i descurajeze pe turiști.
Depășite de problemele pe care le provoacă turismul excesiv sau supraturismul, multe dintre cele mai emblematice destinații au devenit de netrăit pentru localnici din cauza supraaglomerării și nesiguranței.
„Frumusețea, liniștea și simplitatea multora dintre cele mai bucolice și căutate destinații din Europa nu pot supraviețui milioanelor de sosiri anuale”, semnalează cei de la „Forbes” care fac o analiză a celor mai populare destinații turistice dezvăluite de experți ca fiind anti-turiști.
„Supraturismul este atât de acut, încât destinațiile populare fac ceva de neconceput, încercând activ să descurajeze sau să blocheze venirile turiștilor”, atrage atenția și publicația „The Guardian” despre cum turismul de masă transformă locurile instagramabile „în opusul a ceea ce au fost cândva”.
În Veneția, turiștii se blochează pe podurile de peste canale chiar și în timpul săptămânii din cauza aglomerării din jurul Pieței San Marco, astfel a fost introdusă o taxă de intrare variind între 3 și 10 euro. Ca să intri în muzee celebre, este nevoie să faci rezervări cu mai multe luni în avans. Chiar și așa este aproape imposibil să te bucuri de operele de artă din cauza puhoiului de turiști.
Supraturismul se manifestă și în Grecia: turiștii așteaptă la coadă mai mult de două ore pentru a vizita Acropole, motiv pentru care Grecia a implementat un sistem de intervale de timp pentru vizitatori.
Alte țări au introdus amenzi drastice împotriva turiștilor, precum Portugalia - unde amenda pentru muzica dată tare pe plajă poate ajunge la 36.000 de euro, sau Italia care-i „arde la buzunare” pe turiștii care merg prin unele zone în șlapi sau sandale cu 2.500 de euro. Și în Croația te poți trezi la închisoare pentru că ai dormit în public, te-ai urcat pe monumente ori te-ai îmbătat.
Modul de gestionare a supraaglomerării turistice în unele zone a iscat vii controverse. Numărul imens de turiști – cândva gâsca de aur pentru aceste „zone fierbinți” – reprezintă tocmai cauza reacțiilor actuale.
Organizația Mondială a Turismului a prezis că până la sfârșitul acestui deceniu, fluxul de turiști internaționali va depăși două miliarde.
„Problema pe care o au locuitorii orașelor turistice este cât se poate de reală și cea mai gravă situație este pentru cei care nu se ocupă de turism. Cei care câștigă din turism sunt mulțumiți, însă mulțumirea lor nu este una sustenabilă, lucrurile nu pot continua în acest ritm. Pentru cei care nu lucrează în turism, situația este horror, începând de la aglomerație și mizerie, și terminând cu creșterea prețurilor mult peste limita posibilităților și scăderea accesibilității la imobiliare peste măsură, plus accesul tot mai greu la chirii decente”, este de părere Răzvan Pascu, antreprenor român în turism.
Efectele nedorite ale turismului de masă
Supraturismul are multiple valențe: „Și în Grecia am văzut recent anunțuri despre apariția unui partid care luptă împotriva turismului. Pare de necrezut, însă printre explicațiile pe care le avea era și una foarte concretă și reala: spunea că locuitorii din orașele și insulele turistice nu mai găsesc apartamente ca să stea cu chirie, pentru că proprietarii închiriază cu sume decente doar în perioada noiembrie-aprilie, iar în restul lunilor îi dau afară pe chiriași ca să își închirieze apartamentele pe Airbnb turiștilor” a mai spus Răzvan Pascu pentru Adevărul.
„Turismul va continua să crească, iar odată cu apariția companiilor aeriene low-cost, mulți trăiesc cu senzația că turismul trebuie să fie pentru oricine, însă călătoriile sunt printre ultimele pe piramida lui Maslow, deci nu sunt o nevoie primordială. Așadar, trebuie găsită o balanță între nevoile locuitorilor și dorințele turiștilor”.
Și țara noastră se confruntă cu supraturismul, mai ales în Delta Dunării și în zonele montane.
Un alt fenomen care a influențat turismul de masă este creșterea prețurilor, ceea ce i-a determinat pe mulți dintre turiști să-și regândească vacanțele și să aleagă destinații mult mai ieftine, pe care nu le luaseră în calcul până acum. Astfel se explică, spre exemplu, apetitul românilor, din timpul și de după pandemie, pentru stațiunile balneare și zonele montane „ascunse”.
Și la nivel internațional există o politică destul de agresivă de promovare a unor destinații cu potențial turistic, dar mai puțin sau deloc cunoscute.
Mai multe pe adevarul.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
