• Antreprenorii din România, fie că sunt la început de drum, fie că au o afacere în dezvoltare se tem de eșec și văd accesul dificil la finanțare ca pe o barieră semnificativă în calea dezvoltării afacerilor.
• Aceasta sunt două dintre principalele concluzii incluse în Raportul de țară privind antreprenoriatul.
O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA) au realizat cercetarea Raportul de țară privind antreprenoriatul, în cadrul proiectului internațional Global Entrepreneurship Monitor (GEM), la care instituția de învățământ participă de doi ani.
Din concluziile raportului, se constată că peste 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere în zona în care locuiesc, însă mediul antreprenorial sănătos are nevoie de acces la finanțare și îmbunătățirea educației antreprenoriale.
Comparativ cu țările din Europa de Est, în România, potențialul antreprenorial este competitiv, percepția unor oportunități bune pentru noi companii fiind ridicată. Astfel, 63,75% dintre români văd condiții favorabile pentru demararea de afaceri în următoarele șase luni, iar 62,68% dintre români declară că au abilitățile și cunoștințele necesare pentru lansarea unei afaceri, titrează Hotnews.ro.
CITEȘTE ȘI: România riscă pierderea miliardelor din fonduri europene. Avertisment de la Comisia Europeană
Teama de eșec
În ciuda acestor puncte forte, există și bariere, antreprenorii fiind blocați de teama de eșec, care afectează 58,05% din populația adultă, o cifră relativ ridicată în comparație cu alte țări din Europa de Est. România ocupă locul al cincilea la nivel mondial în ceea ce privește acest indicator, ceea ce demonstrează că factorii culturali și economici creează un mediu în care costurile eșecului sunt percepute ca fiind prohibitiv de ridicate, arată raportul GEM România.
Prudența excesivă
Conform raportului, rata activității antreprenoriale în fază incipientă (TEA) pentru România se situează la 8,25%, ușor sub media de 12,94% pentru țările participante la GEM Global.
Această cifră sugerează că antreprenorii se implică moderat în activități de afaceri noi în raport cu țările similare din lume. Rata proprietarilor de companii stabilite (EBO) este mai mare, de 8,6%, indicând o comunitate antreprenorială stabilă, dar prudentă, în care mai puțini antreprenori lansează noi companii. Dar cei care o fac tind să-și mențină afacerile dincolo de stadiile inițiale. Condițiile economice, atitudinile culturale față de risc și un mediu economic în general prudent sunt factori importanți care modelează contextul antreprenorial din România.
Antreprenorii în umbră
În România, 46,20% din populația cu vârstă cuprinsă între 18 și 64 de ani cunoaște pe cineva care a demarat o afacere în ultimii doi ani. Această rată este mai mică decât în Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria, și plasează România pe locul 37 din 49 de țări participante la cercetarea GEM Global în anul 2022.
Situația României este mai favorabilă în ce privește identificarea oportunităților de afaceri, ocupând locul 14. În România, 63,75% din populația adultă consideră că există condiții bune pentru a începe o afacere în zona în care trăiește, în următoarele șase luni. Deși această rată este mai mică decât rata din Polonia (72,26%), este mai mare decât în Ungaria (27,23%) și Slovacia (29,37%) și similară cu cea din Croația (60,02%).
Cei mai mulți antreprenori sunt bărbați, iar diferența de gen este semnificativă
În ceea ce privește profilul întreprinzătorilor din România, antreprenorii potențiali au vârste cuprinse între 35-44 de ani (29,5%), au studii superioare (56,4%), sunt bărbați (68,4%) și venitul gospodăriei este mediu (46,8%). Cea mai mare pondere a întreprinzătorilor în stadiu incipient are vârsta cuprinsă între 35-44 de ani (29,6%), are studii postliceale (47,2%) sau superioare (47,2%), sunt bărbați (60,6%) și au venituri peste medie (50%).
Antreprenorii consacrați au cea mai mare parte vârstă cuprinsă între 35-44 ani (32,1%), au studii superioare (58,8%), sunt bărbați (59%) și au venit peste medie (50%).
„Sondajele din ultimii ani arată că rolul femeilor în antreprenoriat devine din ce în ce mai important. GEM Global (2023) subliniază faptul că tot mai multe femei aleg această carieră, fiind categoria de antreprenori cu cea mai rapidă creștere. În România însă, nu observăm aceste tendințe, toate categoriile antreprenoriale fiind dominate de bărbați, iar diferența de gen este semnificativă. În plus, diferența de gen a crescut semnificativ în comparație cu perioada anterioară”, adaugă conf. univ. dr. Tünde Petra Szabó.
Potrivit rezultatelor GEM, 51,5% dintre întreprinzătorii în stadiu incipient din România operează în servicii de consum, 21,2% în servicii de afaceri, 21% în industria prelucrătoare, iar 6,3% în industria extractivă. Întreprinzătorii consacrați, la rândul lor, activează în proporție de 30,4% în servicii de consum, 24,5% în servicii de afaceri, 35,4% în industria prelucrătoare, și, 9,7% în industria extractivă.
România ocupă locul 36 din 51 de economii conform Indicelui național al mediului antreprenorial
România ocupă locul 36 din 51 de economii participante la GEM Global, conform Indicelui național al mediului antreprenorial, cu un scor de 4,2 puncte. În cazul majorității condițiilor-cadru, România se situează aproape de media țărilor cu venituri medii.
Cea mai mare diferență se înregistrează în ceea ce privește sprijinul pentru obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, normele sociale și culturale, respectiv programele guvernamentale pentru antreprenoriat, unde România se situează cu mult sub media economiilor cu venituri medii.
„Guvernul are potențialul de a deveni un catalizator esențial pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, dar acest rol necesită o viziune strategică și un angajament susținut. Accesul la finanțare, de exemplu, poate fi facilitat prin politici și programe care să răspundă nevoilor specifice ale antreprenorilor, eliminând barierele care frânează inovația și creșterea economică.
Mai mult decât atât, un alt pilon fundamental este educația antreprenorială. În România, aceasta continuă să obțină rezultate modeste, reflectând o nevoie urgentă de reformă. Integrarea unui curriculum axat pe antreprenoriat în școli – cu metode moderne și studii de caz relevante – poate genera un impact profund, stimulând o cultură a inovației și a inițiativei încă din fazele de început ale educației tinerilor. De altfel, această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții, atât în termeni de costuri, cât și de rezultate pe termen lung”, a declarat conf.univ.dr. Răzvan V. Mustață, Decanul UBB-FSEGA.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: Peste 50% din antreprenorii din tehnologie vor să se extindă în afara țării
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
