• Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, arată o analiză a Băncii Naționale.
• Câți bani se scot din bancomate și câte orașe nu au niciun bancomat.
Într-o analiză publicată în această săptămână, Banca Națională arată că „Apetitul pentru cash al populației este ridicat, dacă ne uităm la volumele mari extrase de la bancomate, dar și la valorile tot mai mari ale numerarului în circulație. Accesul la bani gheață se poate dovedi și mai relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice”.
CITEȘTE ȘI: România nu mai primește bani din PNRR, până la finalul anului 2024
Avem zone în țară cu o densitate ridicată a populației pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil- unele locuri din Moldova și o parte din regiunea Olteniei și Munteniei, admit bancherii centrali în analiza lor.
Așa se poate explica și faptul că 6 români din 10 preferă să-și țină economiile sub formă de numerar, potrivit unui sondaj făcut de IRES. Pe regiuni, situația contrastează puternic: moldovenii preferă să țină banii economisiți sub formă de numerar în proporție de 70%, în timp ce bănățenii și ardelenii preferă economiile cash în proporție de 54%, mai arată sondajul IRES.
Pe grupe de vârstă, cei de 56-65 de ani au cea mai ridicată apetență pentru cash (64% dintre ei își țin economiile „la saltea”), dar nici tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe (56% preferă să strângă cash).
România are 51,6 ATM / suta de mii de locuitori sau 4 ATM/ 100 km pătrați
Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, spune BNR în analiza sa. De altfel, Banca Națională a Suediei semnalează și ea nevoia de a lua mai multe măsuri pentru a proteja accesul la numerar, iar autoritatea de protecție civilă din această țară recomandă deținerea de numerar care să acopere nevoile curente pentru o săptămână.
În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii 10 ani, mai ales perioada pandemică și la debutul conflictului din Ucraina.
Principalele avantaje percepute ale numerarului sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și percepția că utilizarea acestuia te face mai conștient de propriile cheltuieli, arată un alt raport european.
BNR a derulat în perioada martie-aprilie 2024 un chestionar adresat atât firmelor cât și băncilor pentru a strânge informații despre poziționarea geospațială a bancomatelor și băncilor.
Sectorul bancar din România beneficiază de o rețea de bancomate și unități care răspunde, în general, în mod adecvat necesităților clienților, consideră autoritatea monetară.
Cu toate acestea, suntem pe ultimul loc atât din perspectiva numărului de ATM-uri/km pătrat cât și a numărului de bănci/km pătrat.
Distribuția teritorială a rețelei de bancomate la nivelul României
Din cele 3.186 de localități aflate pe teritoriul României, există bancomate în 1.055 (32%), dar ele acoperă o populație de 13,4 milioane de oameni (aproximativ 71% din populația totală rezidentă în vârstă de peste 15 ani), arată analiza BNR.
Din cele 221 de localități cu peste 10.000 de locuitori, doar 3 dintre acestea nu au un bancomat, iar dintre localitățile cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori, în peste 150 de cazuri nu există bancomate. Iar dacă ne referim la localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori dintre cele 2.501 de astfel de localități sunt disponibile bancomate numai în 525 (21%).
Astfel, un sfert din populația României are reședința la o distanță de cel mult 1 km față de cel mai apropiat bancomat, în timp ce peste 50% din populație se află la o distanță de maximum 2 km. Totuși, un sfert din populație locuiește în zone situate la cel puțin 5 km distanță de un bancomat, dintre care 10% la distanțe mai mari de 8,5 km. Aproximativ 1% din populație este situată la distanțe ce depășesc 15,8 km.
Se remarcă prezența unor concentrări de populație pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil, în special în anumite zone din Moldova și o parte din regiunea de dezvoltare Oltenia și Muntenia, atrag atenția autorii analizei.
Aproximativ 41% dintre firmele românești nu plătesc salariile angajaților pe card, spune și Banca Mondială, iar cei mai mulți dintre românii care folosesc doar numerar spun că nu au bani să-și deschidă conturi, iar 1 din 5 motivează că iau salariul „la plic” așa că nu au nevoie de carduri, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.
Accesul la bănci s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând însă doar marginal în ultimii doi ani de la 68% la 71%. Din păcate un sfert dintre românii de peste 18 ani și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul IRES făcut la comanda ARB.
Câți bani au retras românii de la bancomate
În total, în cursul anului 2023, pe teritoriul României au fost retrase de la bancomate sume în valoare de 257 miliarde lei, și 820 milioane euro în valută. Cele mai mari sume au fost retrase în Capitală, urmată de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Băncile au înregistrat în anul 2023 ieșiri totale de numerar în valoare de 93 miliarde lei, respectiv 4 miliarde euro.
Numărul de bancomate și de bănci din zonele rurale este considerabil mai mic decât în mediul urban, deși aproape jumătate din populația României locuiește în mediul rural, confirmă Banca Națională.
„ Această discrepanță subliniază faptul că infrastructura bancară rămâne puternic concentrată în zonele urbane, unde cererea pentru servicii financiare și accesul la tehnologie este mai mare, în timp ce în mediul rural, accesul rămâne mai limitat. O soluție în acest sens ar putea fi reprezentată de amplasarea de bancomate într-o măsură mai ridicată în afara proximității unităților bancare teritoriale”, arată analiza citată.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: Direcţia Generală Anticorupţie a lansat campania „E timpul să nu mai dăm şi noi ceva”
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
