• Numărul de salariaţi ar putea creşte cu până la 30%, ajungând la 7,44 milioane, prin integrarea lucrătorilor din economia nedeclarată, conform unei analize realizate pentru Blocul Național Sindical (BNS).
• Încadrarea prin contract a unui milion de persoane care lucrează în munca nedeclarată ar genera un plus anual de 18,7 miliarde de lei la bugetul de stat, arată autorii studiului ”Dependenţa economică. Criterii de identificare a raportului juridic de muncă. Când lucrătorii dependenţi devin subiecte ale legislaţiei muncii”.
Munca nedeclarată pare să fie mult mai mare decât cea estimată de INS – 700.000 de persoane, pornind de la ipoteza că rata de ocupare a forței de muncă din România (raportată la populația în vârstă de muncă) ar trebui să fie spre nivelul mediu al Uniunii Europene (75% și nu circa 67% cum este în România), și în linie cu alte state precum Polonia sau Bulgaria.
Ceea ce înseamnă că există un bazin suplimentar de încă un milion de persoane, din care o parte semnificativă ar putea presta muncă nedeclarată, și prin urmare neimpozitată, este una dintre concluziile analizei.
CITEȘTE ȘI: Unul din doi români, nevoit să-și îmbunătățească competențele pentru a nu-și pierde locul de muncă
Cauza: chiar începând de la nivelul salariului mediu brut pe economie, constatăm că pentru angajații care au stabilit ca principal criteriu „mai mulți bani în mână”, toate formele alternative sunt mai avantajoase, ca sume care revin net, față de CIM: +6,1% în cazul PFA, +21,5% în cazul micro, +24,26% SRL – spun autorii studiului citat de Cursdeguvernare.ro.
Munca nedeclarată reprezintă în fapt muncă prestată, dar neimpozitată și există o corelație între procentul record al sub-ocupării forței de muncă și golul de TVA, respectiv suma pe care ANAF ar trebui să o colecteze și nu o colectează din TVA, aflată în România la un nivel de peste patru ori mai mare decât media UE.
Studiul subliniază că sarcina fiscală generală a muncii, care este ridicată şi afectează în special salariile mici, este un factor ce încurajează munca nedeclarată.
O posibilă cauză a uriașului bazin potențial de muncă nedeclarată este reprezentată de fiscalitatea excesivă prin prisma contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, inclusiv la nivelul salariului minim, ceea ce conduce la concluzia că munca nedeclarată (evaziunea) este realizată pentru venituri de natură salarială mici, dar multe, și reprezintă o proporție semnificativă de impozite și contribuții lipsă la buget.
Concluzii principale:
- fiscalizarea muncii influenţează forma contractuală a relaţiilor de muncă, încurajând transformarea acestora în relaţii comerciale.
- pragul ridicat al microîntreprinderilor a favorizat transferul veniturilor salariale în venituri comerciale.
Supraimpozitarea prin contribuții amplifică munca nedeclarată
1.Supra-impozitarea prin contribuții are implicații grave în economie și descurajează angajările formale, iar încercarea de evitare a acestei poveri conduce la stimularea muncii “la negru” sau a muncii sub-declarate.
Contribuțiile de asigurări sociale reprezintă cea mai mare pondere la formarea veniturilor curente, observând o inflexiune după anul 2022, când și-au reluat creșterea (ca pondere). Maximul ponderii în ultimii 5 ani a fost de 38,97% în 2020 (an recesionist, afectat de pandemie și arătând o dinamică mai accentuată a scăderii impozitului pe profit în urma restrângerii activității economice), iar după minimul din 2022, de 34,12% trendul ascendent a fost reluat, până la 35,74% din venituri curente în 2024).
Situația de fapt determină dezechilibre pe piața forței de muncă și scăderea competitivității la nivel internațional, inclusiv tentația spre alte forme de fiscalizare a altor venituri din muncă.
2. Impozitul pe salarii și venit reprezintă o pondere semnificativă în veniturile fiscale, în ultimul an de analiză ajungând la ponderea maximă în perioada analizată (de 16,81%), ceea ce este semnificativ mai scăzut decât contribuțiile de asigurări, dar este tot aferent impozitării muncii, cu aceleași consecințe negative asupra forței de muncă.
3. Impozitul pe profit are o contribuție modestă la formarea veniturilor bugetare, în 2024 reprezentând abia 12,3% din veniturile fiscale, respective 6,78% din veniturile curente, ceea ce demonstrează existența unei presiuni fiscale mult mai scăzută asupra capitalului, prin prisma impozitului pe profit, decât asupra angajaților. Aceasta poate genera distorsiuni în economie, și un stimul spre o eventuală migrare a veniturilor spre forme mai puțin impozitate (PFA, dividende), respectiv aplicarea de strategii de optimizare fiscală.
În România, contribuțiile sociale obligatorii (în condițiile unei cote reduse de impozit pe venit, de 10%), transformă fiscalitatea muncii într-una excesivă, de natură să încurajeze migrația către impozitarea muncii sub forma „capitalului”, demonstrează analiza.
Nivelul contribuțiilor de asigurări sociale din România este unul dintre cele mai mari la nivelul statelor OECD (non-OECD) este extrem de sugestivă, ponderea contribuțiilor sociale în veniturile curente bugetare fiind de 37,3% în România față de 24,3% media OECD, ceea ce reprezintă un obstacol semnificativ pentru o ocupare optimală a forței de muncă, și prin urmare, un factor favorizant al muncii nedeclarate.
Datele Eurostat, centralizate în decembrie 2024 pentru 2023, arată că în ceea ce privește rata participării forței de muncă, România se plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de 66,8% (Italia se plasează mai jos, cu 66,7%, Bulgaria are o rată de ocupare de 73,9%, Polonia 74,5%), cel mai ridicat nivel fiind în Olanda (85,5%), iar media Uniunii Europene fiind de 75%.
Dacă rata de participare a forței de muncă ar urca în România de la 67,1% la media UE (de 75%; 17 state sunt peste medie, iar 5 foarte aproape de medie, sub aceasta), populația activă s-ar majora de la 8,2 milioane de persoane la 9,19 milioane de persoane, deci, în plus, aproape un milion de persoane în vârstă de muncă (15-64 ani, conform Biroului Internațional al Muncii).
Mai multe pe Cursdeguvernare.ro
CITEȘTE ȘI: ITM Prahova: Amenzi pentru muncă nedeclarată și nerespectarea protecției muncii
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
