• Măsurile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea facturilor la energie vor duce rata inflaţiei spre 8%, avertizează ING Bank România.
• Cu consumul în scădere şi o economie care creşte deja foarte lent, scenariul unei stagnări în acest an pare tot mai probabil, iar o recesiune uşoară sau chiar o contracţie pe tot anul trebuie luate în calcul.
Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului se reuneşte, luni, de la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Printre măsurile importante din pachetul de măsuri se află creşterea TVA - cota generală ajunge la 21%, iar singura cotă redusă va fi 11% - măsuri dure în ceeea ce priveşte asigurarea de sănătate unde milioane de români coasiguraţi până acum sau asiguraţi din oficiu vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia de asigurare, creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creşterea accizelor şi a taxării băncilor.
„Pe termen scurt, se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să crească din cauza facturilor la energie mai mari începând din iulie, amplificate de creşterile TVA-ului şi accizelor începând din august”, arată Ştefan Posea, economist la ING Bank România, citat de Profit.ro.
ING se aşteaptă ca inflaţia să ajungă de la 5,5% (în mai) la 7,5-8% în lunile următoare şi să se stabilizeze undeva la 7,5% la finele anului. Banca Naţională a României a majorat (în mai) prognoza de inflaţie pentru finele acestui an de la 3,8% la 4,6% - deci o nouă revizuire se impune după creşterea taxelor.
„În cele din urmă, aceste creşteri de impozite nu prind cel mai bine consumul privat”, arată economistul ING. Încrederea consumatorilor a scăzut faţă de începutul anului, aşteptările sunt că şomajul va creşte, în timp ce îngheţarea salariilor de la stat şi a pensiilor amplifică tendinţele de economisire preventivă, crede economistul.
Scăderile de costuri de la stat, pe care guvernul a promis că le va anunţa în iulie, vor contribui la scăderea cererii, crede Posea.
Proiecţia de creştere economică a ING de 0,8% pentru acest an (printre cele mai pesimiste la momentul actual) ar putea fi prea optimistă.
Creşterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creşterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arată Posea. S-ar putea însă să fie şi mai rău. „Având în vedere traiectoria actuală, riscul ca economia să intre într-o recesiune uşoară sau chiar să înregistreze o contracţie pe tot parcursul anului nu poate fi exclus în totalitate. Aceste evoluţii vor creşte probabil preocupările legate de dinamica economică aflate pe radarul factorilor de decizie politică şi nu ar fi neaşteptat să vedem nişte tonuri uşor moderate în viitorul comunicat de presă (al BNR)”, arată Posea.
CITEȘTE ȘI: Ploieștiul datorează Veolia, fost operator de termoficare al municipiului, aproape 120.000.000 de lei
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
