• Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a reacționat dur la declaraţiile recente ale domnului Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, „care a afirmat că nu vede rostul târgurilor internaţionale de turism şi că nu a mai semnat finanţarea participării României la acestea”.
• „Participarea la târguri nu este opţională. Este ca un „factor de igienă”: nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi”, a declarat Adi Voican, vicepreşedinte ANAT şi coordonator al Comisiei de Incoming.
„Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a luat act cu stupoare de declaraţiile recente ale domnului Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, care a afirmat că nu vede rostul târgurilor internaţionale de turism şi că nu a mai semnat finanţarea participării României la acestea”, potrivit unui comunicat public.
Pe de altă parte, ANAT consideră că domnul Radu Miruţă este de bună-credinţă. Provenind din zona IT, probabil că se gândeşte la soluţii de promovare digitală a României. Numai că promovarea turistică eficientă nu se rezumă la mediul digital. Ministrul de resort poate solicita ajutorul specialiştilor din industrie pentru a lua cele mai bune decizii. ANAT a fost şi este, ca organizaţie şi prin membrii din asociaţie, la dispoziţia membrilor Guvernului pentru a sprijini luarea celor mai bune decizii, venind cu experienţa din zona privată, se mai arată în comunicat.
La târgurile internaţionale de la Londra şi Berlin participă anual peste 180 de ţări din cele 195 existente. Nu este o opţiune să nu fii prezent la aceste evenimente. De pildă, Albania a avut la ITB Berlin 2025 trei standuri pe o suprafaţă de peste 800 mp, fiind ca ţară partener oficial al târgului. Cel mai probabil, Albania a cheltuit pentru un singur târg cât întreg bugetul anual al României pentru promovarea turistică.
Potrivit sursei, miza turismului este uriaşă pe plan mondial: contribuie cu 10% la PIB-ul global şi este al doilea angajator ca importanţă pe planetă.
„Am urmărit cu stupoare declaraţiile ministrului Radu Miruţă, care spune că nu vede rostul târgurilor de turism externe! Aşa se întâmplă când în fruntea unui domeniu ajung persoane fără legătură cu el! Astăzi, România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turişti străini - 2,5 milioane în 2024, în timp ce Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane! Dacă domnul Miruţă renunţă la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piaţa turistică internaţională! Iar bugetul de 2 milioane de euro? Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de ţară! Este suficient pentru promovarea într-o singură piaţă, nu în 195 de ţări, din care cel puţin 7 sunt absolut prioritare! Am desfiinţat birourile externe de promovare. Dacă tăiem şi târgurile, mai bine închidem turismul de incoming! O fi şi asta o soluţie... Ce ne mai trebuie turişti străini? Să ne plimbăm banii în familie! Din păcate, turismul românesc a fost distrus de toate guvernele, dar acesta parcă face un efort special să-l îngroape. Nu avem Autoritate Naţională pentru Turism, nu avem secretar de stat de specialitate, am închis birourile externe, iar acum vrem să renunţăm şi la târguri? Atunci să închidem tot!”, declară Dr. Alin Burcea, preşedintele ANAT.
Târgurile de turism reprezintă doar o parte a unui mix necesar de marketing turistic. România are nevoie de:
-Infotripuri cu touroperatori străini, care să cunoască România şi să o promoveze;
-Burse de turism şi evenimente organizate în colaborare cu ambasadele în pieţele ţintă;
-Promovare digitală şi campanii în mass-media internaţională;
-Participare la principalele târguri internaţionale, care este esenţială şi obligatorie pentru promovarea României ca destinaţie turistică.
-Pe lângă acestea, România ar trebui să organizeze propriul târg internaţional de incoming, business-to-business, unde să invite agenţi de turism, touroperatori, specialişti şi jurnalişti din întreaga lume în calitate de hosted buyers.
-De asemenea, caravanele turistice, workshopurile şi conferinţele de presă în ţările ţintă sunt modalităţi eficiente de a atrage parteneri şi clienţi noi;
-Invitaţiile adresate jurnaliştilor, bloggerilor şi influencerilor relevanţi pot creşte exponenţial vizibilitatea turismului românesc pe pieţele externe.
„Guvernul vrea să facă economii şi se întreabă de eficienţă. Înţelegem asta. Dar nu te apuci să tai ceva înainte de a pune ceva mai bun în loc! I-am recomanda domnului ministru Radu Miruţă să meargă anul acesta la câteva târguri de turism, împreună cu noi, specialiştii din industrie, să vadă cu ochii lui cine participă, cum se face promovarea şi cât investesc alte ţări. Şi eu am mers ani de zile la zeci de târguri internaţionale până când am învăţat. Participarea la târguri nu este opţională. Este ca un "factor de igienă' - nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi. Nici Republica Moldova nu lipseşte vreodată de la un târg important! Dacă România renunţă la târguri, va fi ştearsă definitiv din conştiinţa pieţelor internaţionale. Şi aşa avem puţini turişti străini... dar şi aceia vin datorită eforturilor de promovare făcute în trecut!”, declară Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT şi coordonator al Comisiei de Incoming.
România are nevoie de o actualizare a strategiei de brand de ţară. Logo-ul cu „frunza” nu este greşit, dar poziţionarea, mesajele şi pieţele ţintă trebuie urgent adaptate la realitatea actuală. România are nevoie de un buget anual de minimum 30 de milioane de euro pentru promovare, cercetare de piaţă, angajarea de specialişti şi branding naţional. Numai aşa putem atinge ţinta de 10 milioane de turişti străini anual, cu un aport de miliarde de euro în plus la PIB. Turismul este un sector strategic şi de imagine, care atrage nu doar turişti, ci şi investitori.
„România, din poziţia de membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Turismului de la ONU, membră în Consiliul Executiv, cu o poziţie de Preşedinte al acestei organizaţii (2012-2013) şi ţară pilot în perioada anilor '70 şi "80 pentru şcoala de turism mondială ajunge să fie la coada topurilor de export de servicii prin turismul de incoming. Iar ANAT reaminteşte din nou şi din nou Guvernului că turismul de incoming reprezintă o formă de export! Exact de ce are nevoie România. Să atragă bani în ţară”, arată, în încheierea comunicatului, reprezentanții ANAT.
Ce a declarat ministrul Radu Miruță
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru Agerpres, joi, 17 iulie, că participarea la târgurile de turism nu este doar pentru poze ci trebuie să-şi dovedească eficienţa.
Iată fragmentele de interviu care se referă la turism.
„Abordarea prin care s-a desfășurat interacțiunea cu zona de turism e una învechită. Dau bani pe participări prin toate părțile, fără să se măsoare cu ce rezultate se întorc”.
Vă referiți la târgurile internaționale de turism?
Radu Miruță: Asta am cerut când am venit în minister. Dacă se dovedește că este eficient, în continuare investesc în ceea ce este eficient. Câți turiști au fost din țările astea în 2021? Atât! Mi s-a dat lista? Păi nu vreau doar atât. Mai adaugă o coloană. Câte târguri au fost în țările astea în anul 2021? Atâtea. Câți au venit în 2022? Dacă nu văd nicio creștere, îmi pot pune întrebarea că nu se prea întâmplă pe acolo lucruri. Participarea la târgurile de turism nu e doar să te duci să-ți faci o poză. Statul român plătește acolo standul, dreptul de a fi prezent în cadrul târgului. Plătește deplasare, o noapte de cazare. E bine să interacționezi. Dar, acolo, pregătești din timp, faci întâlniri unu la unu cu diverse agenții, cu diverse entități care pot să-ți aducă ceva. Eu nu știu dacă se întâmplă sau nu se întâmplă asta. Vreau să văd. Simt că nu se prea întâmplă. Sunt chestiuni învechite acele celebre formulare pe care le completezi la recepția hotelului: de unde vii, cât stai...”
Dar asta se întâmplă în toată lumea, din câte știu...
Radu Miruță: Da, dar nu pe o foaie. E o muncă care nu contează. Dumneavoastră vă duceți, completați în două exemplare, unele au indigo un astfel de formular. Hotelurile le iau, dar înțeleg că cei de la MAI nu prea le mai colectează. Dacă este nevoie de ceva, se duc și cer înregistrarea video, nu se duce cineva la magazia patru, în sacul trei să caute de unde a venit ăla. E o muncă pe care o faci fără să conteze.
Există o concurență neloială, de asemenea, în zona de turism. Luptă, luptă, dar să fie corectă! Există aplicații de cazări clandestine. Ai un apartament îl urci pe o aplicație și vrei să faci bani. E legitim să faci asta, dar trebuie să respecți ceea ce respectă și hotelurile, pentru că mii din acestea consumă foarte multe nopți de cazare, prin comparație cu hotelurile care sunt extra verificate.
Acolo există și un risc pentru turist. Te duci undeva unde nu știi ce e, cine e în casă, ce se face, îndeplinește, nu îndeplinește criterii, minte oricine orice. Ei spun că nu prea știu situația asta. Scuzați, dar cum să nu știi?! Aplicația are cea mai bună trasabilitate: acolo se vede în cont cât te-ai cazat, de când, până când, unde, cine, că tu îți faci contul când selectezi zilele în care te cazezi.
Și cine poate verifica acest lucru?
Radu Miruță: E o întrebare pe care mi-o pun și colegii și răspunsul meu, ca inginer software, e unul simplu: impune aplicației să scoată un raport cu toată lumea care s-a cazat în România acolo. Nu vrea? Trebuie să vrea, că e pe teritoriul României, face business-ul ăsta! Există și varianta să nu mai funcționeze în România.
ANAF-ul nu are niciun rol?
Radu Miruță: Evident că ANAF are un rol, dar și Ministerul Turismului are un rol. Nu e o concurență între roluri, important este să rezolvăm problema. Mi se pare de-a dreptul inacceptabil să spunem că nu știm cât sunt acolo și cum sunt când e cea mai fină înregistrare posibilă, pentru că toată lumea se cazează prin aplicația asta - pe care o folosesc și eu, deci nu sunt împotriva aplicației. Știe aplicația că acest cont s-a cazat în București de pe 13 până pe 14 iulie. Scoate-mi un raport pe toată luna, du-te cu el la ANAF, cine a plătit, cine n-a plătit. E foarte simplu. Este o problemă de mentalitate. Au fost mulți oameni din minister învățați fie împotriva interesului statului, să fie parte dintr-o rețea care gestionează asta, fie să zică că oricum sunt combinații, îmi văd de treaba mea, că nu mă bag între ei.
La zona de turism, vă referiți?
Radu Miruță: Pe toată zona. Eu pot să vin la minister cu patru oameni. Ministrul are dreptul la patru consilieri. Aici sunt 702 angajați, mai vin, mai pleacă, sau 704 am văzut că sunt. Ministerul are vreo 32.000 de angajați. Eu nu pot cu patru colegi să fac o echipă paralelă de gestionare a acestui minister. Și nici nu este scopul meu. Trebuie să lucrez cu oamenii care sunt aici. Mă întâlnesc cu ei constant, cât de mult mă pricep, că este și o chestie de fler, cu cine cred că pot să lucrez mai bine și voi pune pe picioare ceea ce se întâmplă aici. Imaginați-vă că se numește Ministerul Digitalizării, iar aici nici măcar la secretariat nu există un sistem electronic de înregistrare. Nu mai vorbesc de management al documentelor, cu încărcare și cu altceva... Dacă vreau să întreb unde este numărul 34 de ieri, săracele mele colege umblă din birou în birou ca pe vremea comunicațiilor vechi în care te duceai la ultima făclie. O vezi pe cealaltă, du-te și dincolo. E inadmisibil asta!
Domnule ministru, ca să rămânem în zona turismului, mai au vreun viitor voucherele de vacanță?
Radu Miruță: Este o discuție împărțită despre asta. Unii zic că voucherele de vacanță au crescut artificial prețurile, ceea ce cred că este semi-valid. Unii zic că voucherele de vacanță au generat mai mulți turiști, pentru că oamenii au început să vină mai des, că primeau de la serviciu niște vouchere, pe logica și 'așa n-am ce face cu ele, hai să mă duc!' Sunt și părți bune, sunt și părți proaste. Principiul după care mă ghidez este că eu, ca minister, trebuie să generez celor care fac business un instrument corect. Nu poți să susții o industrie doar cu subvenții. Mai dai drumul la o imprimantă, mai scoți o schemă de ajutor, îi mai susții încă o dată, iar încă o dată, pentru că, de fapt, omori concurența. Eu trebuie să gestionez existența unui instrument prin care ei să se desfășoare concurențial, unu-i mai bun, unu-i mai rău, unul are un plan mai bun de management, unul are bani mai mulți. E piața liberă. Asta sunt preocupat să fac. Dacă se vor mai da bani de vouchere de vacanță sau nu se vor mai da bani de vouchere de vacanță în continuare este o chestiune pe care urmează s-o vedem. Nu am această informație. Suntem într-un moment în care țara trebuie să adune până la finalul acestui an 35 de miliarde de lei pentru a acoperi o gaură făcută istoric, cum s-a făcut în anii trecuți.
„Abordarea ministerului pentru turismul din România este una învechită. Am oprit zilele trecute o plată de 97.000 de lei pentru nişte pliante care să promoveze turismul din România, pliante care cred că îţi creau un sentiment de repulsie, opus celui pe care trebuia să îl ai. Sunt nişte agenţii care promovează turismul în ţară, la târguri internaţionale”, a declarat Radu Miruţă, duminică, 13 iulie, la Digi24.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
