• Cei peste 8,3 milioane de români care au pensii private obligatorii (Pilonul II de pensii) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maxim 25% din sumă, iar restul lunar pe întreaga durată de viață, potrivit unui proiect de lege aflat vineri pe agenda Guvernului.
• Există o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa banii la fel ca până acum.
• Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) acuză că proiectul nu ține cont de interesele oamenilor care au pensii private, ci de interesele administratorilor de fonduri de pensii.
Cum se fac acum plățile la Pilonul II și de ce se schimbă regulile
România a implementat sistemul de pensii private, începând cu anul 2005, după modelul Băncii Mondiale, fiind astfel structurat în două faze organizate distinct, respectiv: faza de acumulare și faza de plată.
Începând cu anul 2007 și până în prezent, în faza de acumulare, s-a înregistrat o evoluție remarcabilă a fondurilor de pensii private, respectiv număr de participanți în continuă creștere, valoarea și calitatea activelor, precum și ponderea acestora în PIB României, potrivit HotNews.
Cu privire la faza de plată, însă, deși s-a prevăzut în cadrul primar necesitatea unei legi speciale privind plata pensiilor private, acest lucru nu s-a făcut până acum.
În absența unei legi care să stabilească organizarea și funcționarea fazei de plată a pensiilor private, potrivit legislației în vigoare la acest moment, participantul care îndeplinește condițiile de pensionare primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.
Guvernul motivează nevoia acestei legi „având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui număr însemnat de participanți la fondurile de pensii private”.
În plus, prin adoptarea acestei legi, sistemul de pensii private din România s-ar alinia la principiile de bază ale OCDE, organizație la care țara noastră este în proces de aderare.
Ce se schimbă: Cum vei putea să-ți încasezi pensia privată
Proiectul de lege stabilește o sumă minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată.
Pentru a putea beneficia de o pensie privată lunară, valoarea activului tău personal trebuie să depășească un anumit prag: de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public.
La data de 31 decembrie 2024, acest prag era de 15.372 de lei (12 x 1.281 lei).
Dacă suma acumulată în contul tău este sub acest prag, banii îți vor fi plătiți direct de către administrator, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, exact ca până acum.
Două modalități principale la plata pensiilor private
Dacă sumele pe care le au oamenii în conturi depășesc pragul mai sus menționat, plata pensiilor se va face prin intermediul unor fonduri speciale, numite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de entități autorizate de ASF.
Vor exista două modalități de a-ți primi pensia prin intermediul fondurilor e plată:
1. Pensii de tip retragere programată: Vei primi plăți lunare pe o perioadă limitată de timp (maximum 10 ani). Valoarea pensiei lunare va fi cel puțin egală cu indemnizația socială pentru pensionari. Dacă decedezi înainte de a primi toți banii, moștenitorii tăi vor primi suma rămasă.
„Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin Eurostat, speranța medie de viață la naștere este de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.
Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.
În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica)”, se arată în nota de fundamentare.
2. Pensii viagere: Vei încasa o pensie lunară pe întreaga durată a vieții tale. Valoarea pensiei va fi calculată prin metode actuariale, bazate pe activul tău personal.
Opțiunea de a retrage 25% din bani la pensionare
În mod similar cu practicile existente în alte state ale Uniunii Europene, vei putea retrage o parte din bani (sumă forfetară) din totalul sumei acumulate.
Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere.
Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
Proiectul este analizat vineri, 8 august, de Guvern, urmând să fie supusă aprobării parlamentului. Dacă va fi votată, legea va intra în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial.
Primele reacții: Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF)
Primele critici au venit de la Alin Iacob, președintele Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).
Acesta reclamă că la aceste reglementări nu au fost luate în considerare propunerile asociațiilor de consumatori, iar prevederile avantajează administratorii de pensii private, nu oamenii care au pensii private.
„Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei. Se propune ca banii acumulați în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retrași la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plățile eșalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, va face ca mulți să nu mai apuce să se bucure de banii acumulați”, atenționează Alin Iacob pe contul său de LinkedIn.
Acesta spune că asociația pe care o conduce a făcut propuneri la acest proiect, dar toate au fost respinse de ASF.
Una dintre propuneri viza ca oamenii să-și poată retrage la pensionare 30% din totalul banilor din conturi, nu 25% cât se propune acum, iar dacă probează cu documente o situație de urgență de ordin medical sau social să poată retrage întreaga suma de bani de la Pilonul II.
„AURSF militează pentru posibilitatea ca un participant să poată decide ce dorește să facă cu banii acumulați în contul său de pensie privată, similar cu situația din prezent.
Totuși, având în vedere faptul că economisirea s-a realizat în vederea completării resurselor financiare la momentul pensionării, a acumulării în anii următori a unor sume suplimentare relativ importante și având în vedere practica din statele OECD menționate în expunerea de motive, putem agrea cu un lump sum parțial, majorat de la 25% la 30%.
În același timp, însă, considerăm că, în situația în care probează cu documente existența unei situații de urgență de ordin medical sau social, membrul fondului de plată trebuie să poată retrage până la 100% din valoarea activului său personal”, motivează asociația.
O altă propunere este ca pensia de tip retragere programată să nu se întindă pe 10 ani, ci pe 5 ani, iar pensionarul să poată fi asistat în cererea sa și de o asociație de consumatori.
„În momentul de față, perioada de plată este limitată la 5 ani. Dublarea instantanee a perioadei de plată, în condițiile în care nu s-au acumulat sume importante în contul participanților și nici nu am asistat la creșterea speranței de viață a acestora, ar fi percepută extrem de negativ la nivelul societății. Toți cei care doresc definirea unei perioade de plată pe un termen mai îndelungat, o pot face fără niciun fel de restricții.
În plus, România înregistrează în prezent și niveluri mari ale ratei inflației, iar prelungirea perioadei de plată ar diminua valoarea reală a sumei încasate de pensionar. Pentru a permite membrului unui fond de plată să fie ajutat de o asociație de consumatori”, a mai propus AURSF.
Asociația spune că va cere modificarea proiectului de lege în Parlament pentru schimbările să răspundă cu adevărat intereselor participanților și ale beneficiarilor de pensii private.
Ce plăți s-au făcut la Pilonul II. Majoritatea oamenilor încasau toți banii odată
Pentru pensiile administrate privat (pilonul II), dacă în anul 2011 s-au efectuat plăți unice (bani încasați integral o singură dată) reprezentând pensie pentru limita de vârstă, în valoare de peste 264.000 de lei, în anul 2024 acestea au depășit valoarea de 454,5 milioane de lei.
Totalul plăților în perioada 2011 – 2024 a depășit 1,4 miliarde de lei.
În ceea ce privește situația plăților eșalonate, acestea au început să fie solicitate de către participanți începând cu anul 2018, ca urmare a creșterii valorii activelor, precum și a conștientizării faptului că activul acumulat reprezintă pensie și încasare eșalonată lunar.
În perioada 2018 – 2024, pentru pensiile administrate privat (pilonul II) s-au efectuat plăți eșalonate reprezentând pensie, în valoare de peste 560 de milioane de lei.
CITEȘTE ȘI: Doar 600.000 de români au asigurări și pensii private. Prima medie la sănătate: 3.519 lei/an
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
