• Agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch a reconfirmat, vineri, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/ F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutǎ, menţinând însǎ perspectiva negativă, anunţă Ministerul Finanţelor.
• „Decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României”, consideră ministrul Alexandru Nazare.
„Decizia reconfirmării ratingului suveran este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor şi finanţarea externă, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating (“BBB”)”, explică Ministerul Finanţelor Publice (MFP) într-un comunicat de presă citat de HotNews.
Conform documentului, perspectiva negativă reflectă, în opinia agenţiei, deteriorarea semnificativă a finanţelor publice ale României, evidenţiată de un deficit fiscal mare şi de o creştere rapidă a raportului datorie publică ca procent din PIB.
CITEȘTE ȘI: Agenția de rating Moody’s schimbă la „negativă” perspectiva României
Astfel, prognozele Fitch reliefeazǎ o creştere economică estimată la 0,7% în 2025 (similară cu 2024) şi un ritm de creştere de aproximativ 1,2% în 2026 şi 2027, susţinut de fondurile UE şi de redresarea economiei zonei euro.
În ce priveşte evoluţia datoriei publice, Fitch prognozeazǎ cǎ aceasta va ajunge la 55% din PIB la finalul lui 2025, la 63,4% din PIB în 2027 şi cǎ e posibil să ajungă la 70% până în 2029.
Punctele forte care au condus la menţinerea ratingului şi a perspectivei sunt echilibrate în raport cu deficitele mari şi persistente ale bugetului de stat şi ale contului curent, creşterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică şi o poziţie destul de ridicată a datoriei externe, a menţionat ministerul.
„Decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală faţă de partenerii externi, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
„Menţinerea calificativului investment grade este crucială pentru România, în condiţiile presiunilor fiscale şi bugetare ridicate. Acest rating influenţează direct costurile de finanţare pe pieţele interne şi internaţionale, precum şi interesul investitorilor pentru achiziţionarea titlurilor de stat româneşti”, subliniază MFP.
Fitch: Riscurile la adresa României vin din oboseala fiscală și polarizarea politică accentuată. Ce ar putea aduce o retrogradare a ratingului
Agenția de rating a precizat că ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente dar și că deficitele bugetare și de cont curent, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și datoria externă netă ridicată sunt pietrele de moară care atârnă de economie.
Factori care ar putea duce la degradarea ratingului
Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu
Efecte de propagare negative asupra finanțării și lichidității externe provenite din incertitudine politică sporită sau din fluctuații fiscale și deprecierii persistent ridicate ale dobânzilor.
Dificultățile de implementare ale consolidării fiscale, oboseală fiscală și polarizare politică accentuată
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, demonstrată de un deficit fiscal mare și de o creștere rapidă a datoriei publice/PIB. Riscuri semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu provin din creșterea slabă, dificultățile de implementare, oboseala fiscală și polarizarea politică accentuată, arată agenția.
„Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și rapid legiferat în iulie, pe baza muncii comune a președintelui și a guvernului. Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele mai mari două partide din coaliție – PNL, partidul de centru-dreapta al lui Bolojan, și PSD, partidul de centru-stânga – au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică”, mai precizează comunicatul Fitch, potrivit HotNews.
Deficite încă mari: Cu toate acestea, preconizăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau”, deficitul scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027.
Creștere economică slabă prelungită: Creșterea economică a României a rămas sub 1% din trimestrul 1 al anului 2024 evidențiind compromisuri dificile din punct de vedere al politicilor între consolidarea fiscală și creșterea anticipată în următorii doi-trei ani. Conform previziunilor Fitch, creșterea PIB-ului nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027, dar riscurile de scădere sunt ținute sub control, deoarece o mai mare claritate cu privire la traiectoria consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă. Fitch estimează o creștere a PIB-ului de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024. Creșterea se va stabiliza în jurul valorii de 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul anticiclic al fondurilor UE și de o oarecare redresare a creșterii economice din zona euro.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune pentru România, exacerbată de impactul inflaționist al creșterilor TVA. Inflația a rămas peste ținta de 2,5% +/-1 p.p. stabilită de Banca Națională a României (BNR) din mai 2021, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este prognozată la 6,5%, dublu față de mediana actuală. Inflația de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5%-6% în cursul anului 2024 și al primei jumătăți a anului 2025, în urma șocurilor inițiale asupra prețurilor la energie și alimente. O inflație persistent peste țintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR.
Consolidarea fiscală va duce la o scădere a veniturilor disponibile reale
Creșterea datoriei publice: Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024 și preconizăm că rata datoriei publice va continua să crească până la 63,4% în 2027 și s-ar putea apropia de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul inițial foarte ridicat. În plus, creșterea economică reală moderată prognozată și deflatorul PIB mai scăzut înseamnă că creșterea nominală a PIB-ului va fi în medie de doar 4%-5% pe parcursul orizontului de prognoză, comparativ cu o medie de 10% în perioada 2021-2024.
Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD) s-a mărit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor și a dinamicii continue și pozitive a importurilor, ceea ce stă la baza problemei deficitului dublu. Fitch estimează că CAD se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din sectorul public și privat, deoarece consolidarea fiscală duce la o scădere a veniturilor disponibile reale.
Finanțare externă semnificativă: Deficitele sale gemene mari înseamnă că România se bazează pe un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea statului la schimbările de percepție pe piață. Perspectiva unor intrări mari de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea stimulează direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervenției valutare.
Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: România a accesat cu succes piața internațională de obligațiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele atinse la începutul lunii mai, când naționalistul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a anului 2025 a fost de 7,2% în lei și de 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și, respectiv, 5,2% în 2024.
Reziliența băncilor în ciuda provocărilor: Fitch se așteaptă ca sectorul bancar din România să gestioneze riscurile sporite ale mediului operațional, generate de legătura dintre creditorii suverani și bănci (obligațiunile guvernamentale reprezintă aproximativ 20% din activele totale la sfârșitul lunii martie 2025), volatilitatea crescută a pieței și dublarea impozitului pe cifra de afaceri. Această rezistență este susținută de rate de capitalizare peste media regională, o profitabilitate sănătoasă și o finanțare stabilă bazată pe depozitele clienților locali. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la sfârșitul lunii martie 2025.
CITEȘTE ȘI: Agenţia de rating S&P nu a retrogradat România, dar menține perspectiva negativă
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
