• Apicultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu efectele schimbărilor climatice, absenţa unui sprijin financiar şi lipsa unei campanii de promovare a mierii autohtone.
• La acestea se adaugă costurile tot mai ridicate pentru hrănirea familiilor de albine şi presiunea importurilor masive de miere ieftină din afara Uniunii Europene.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, pierderile de producţie din acest an au depăşit în unele zone 50%, iar mulţi apicultori se gândesc să renunţe la meserie. În paralel, TVA-ul ridicat pentru zahărul utilizat ca hrană pentru albine şi preţurile de dumping la mierea importată pun presiuni suplimentare pe un sector esenţial pentru biodiversitate.
„Este un an dramatic pentru apicultură. Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, iar familiile de albine au intrat slăbite în iarnă. A urmat un ger puternic în februarie şi martie, care a compromis culesul la salcâm şi tei. Practic, doar floarea-soarelui a mai salvat câte ceva, dar producţia rămâne cu 70% mai mică faţă de un an bun", a declarat, pentru Agerpres, Răzvan Coman.
Câtă miere a ajuns să producă România
Dacă într-un an normal România producea între 20.000 şi 25.000 de tone de miere, în 2025 abia s-a ajuns la o treime din această cantitate.
Pe lângă pierderile cauzate de vreme, apicultorii români se confruntă cu o altă problemă gravă: concurenţa neloială din partea mierii importate la preţuri foarte mici, în special din China şi Ucraina, susţine şeful ACA.
„La nivel european, piaţa mierii este distorsionată de aceste importuri masive. Preţul de dumping îi forţează pe apicultorii români să vândă sub costuri. Anul trecut, kilogramul de miere polifloră se producea cu 11 lei, dar trebuiau să o ofere spre vânzare cu 8-9 lei. Un preţ derizoriu. O mare parte dintre apicultori a renunţat pentru că este imposibil să rezişti în aceste condiţii”, atrage atenţia Răzvan Coman, citat de stiripesurse.ro.
Problema trasabilităţii accentuează situaţia: odată intrată în Uniunea Europeană, o parte din mierea de import îşi pierde eticheta de origine şi apare pe piaţă ca „produs european”. „Rezultatele cercetărilor EFSA arată că peste 80% din mierea venită din afara UE este adulterată, dar controalele sunt insuficiente, se fac doar pe eşantioane mici, cred că undeva sub 4%”, susţine reprezentantul apicultorilor.
O altă problemă ridicată de noul preşedinte al ACA se referă la regimul fiscal aplicat zahărului utilizat ca hrană pentru albine. În timp ce pentru hrana animalelor TVA-ul este de 11%, pentru apicultori acesta este la 21%.
„Am solicitat în repetate rânduri un ajutor de minimis, dar se pare că datorită condiţiilor economice prin care trece România, nici măcar nu am fost băgaţi în seamă. Am apelat la noua guvernare şi la o serie întreagă de deputaţi şi senatori pentru a fi tratată şi hrana pentru albine la fel ca furajele pentru alte specii. Este singura specie din zootehnie care foloseşte zahărul pentru că este singurul substitut de hrană pentru albine, dar legislaţia nu ţine cont de această realitate. În momentul de faţă, noi plătim TVA 21% pentru hrana animalelor, plătim dublu faţă de ceilalţi fermieri, ceea ce ne pune într-o situaţie şi mai dificilă, deşi legea spune clar că TVA la alimente pentru hrana animalelor trebuie să fie de 11% numai că în aceeaşi lege spune clar că zahărul are TVA de 21%, referindu-se practic la zahărul din sucuri şi din alte produse, ceea ce este altceva”, explică preşedintele ACA.
Apicultorii preferă să vândă miere la târguri
În opinia sa, mulţi apicultori au ales să-şi vândă mierea în târguri, direct către consumatori, pentru a obţine preţuri mai bune şi a evita intermediarii.
„Apicultorii preferă să îşi comercializeze mierea direct la târguri şi prin reţele proprii, pentru că doar aşa se asigură că primesc un preţ corect şi că produsele lor ajung la consumatori în forma naturală, fără amestecuri cu surogate venite din afară. Aici la târg mierea poate fi cumpărată la preţuri între 20 de lei şi până la 50 de lei/kg. Cea mai scumpă ar fi mierea de salcâm şi de mană, pentru că anul acesta s-a obţinut o producţie foarte mică”, a mai spus Coman.
De asemenea, târgurile organizate de ACA rămân o modalitate importantă prin care apicultorii reuşesc nu doar să îşi vândă marfa, ci şi să explice consumatorilor beneficiile consumului de miere.
Reprezentantul apicultorilor a menţionat că la nivel european, state precum Noua Zeelandă au investit milioane de euro pentru promovarea unor sortimente de miere premium, precum manuka, în timp ce România, deşi are produse de calitate recunoscute la export, nu a beneficiat de programe similare.
Mierea românească are calităţi nutritive superioare
„Studiile realizate la universităţile din România au demonstrat că mierea polifloră românească are calităţi nutritive superioare celei de manuka. Din păcate, lipsa promovării face ca produsul nostru să fie mult subevaluat pe pieţele externe", avertizează liderul ACA.
Chiar şi aşa, mulţi apicultori continuă din pasiune, nu doar din raţiuni economice. „Nu mai putem vorbi de o afacere profitabilă pentru toată lumea. Cei care rezistă o fac din dragoste pentru albine şi pentru tradiţie. În multe cazuri, apicultura se transmite din generaţie în generaţie”, a mai afirmat Coman.
Cu toate acestea, preşedintele ACA spune că în lipsa unor măsuri ferme de sprijin, apicultura românească riscă să piardă o parte importantă din producători şi solicită din nou intervenţia Guvernului pentru alinierea TVA la hrana albinelor, intensificarea controalelor asupra importurilor şi sprijin financiar adaptat schimbărilor climatice. „Albina nu produce doar miere, ci polenizează culturile agricole, asigurând biodiversitatea şi siguranţa alimentară. Este paradoxal ca un sector atât de vital să fie lăsat de izbelişte”, a tras concluzia preşedintele ACA, Răzvan Coman.
Prețul unui borcan cu miere
Un borcan de miere de 900 de grame se vinde în România cu prețuri între cu 13,50 lei și nu mai puțin de 87 de lei.
Apicultorii acuză că prețurile cele mai mici sunt, de fapt, surogaturi de miere sau siropuri, iar unii comercianți vând borcane de 720 de grame la prețuri de 900 de grame.
Problemele de reglementare şi lipsa unor controale eficiente fac ca apicultorii locali să fie puşi în dificultate. „Nu e corect ca mierea să fie trecută în legislaţie la îndulcitori, alături de zahăr. Asta le permite supermarketurilor să facă tot felul de mizerii", a spus un producător pentru sursa citată.
CITEȘTE ȘI: Asociația Crescătorilor de Albine din România avertizează asupra importurilor masive de miere necontrolată
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
