• Nivelul de maturitate digitală guvernamentală în România este scăzut (3,1/10), arată un raport realizat de specialiști din Estonia la inițiativa Edge Institute.
• Problema principală: absența unei strategii naționale coerente și a unui centru clar de decizie care să impună standarde și responsabilități.
Think tank-ul Edge Institute a lansat raportul Digital Governance Framework of Romania, o radiografie în premieră a guvernanței digitale din România realizată în septembrie 2025 de către Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia, potrivit HotNews.
Principalele concluzii, formulate în urma întâlnirilor din teren și a unor cercetări de profunzime, sunt:
Provocări majore pentru transformarea digitală
Absenţa guvernanței strategice digitale: Nu există o strategie națională unitară de transformare digitală, responsabilitățile sunt fragmentate între multiple instituții, iar lipsa unei viziuni clare și a mecanismelor de implementare.
Servicii publice slabe: Serviciile digitale sunt fragmentate, siloizate și slab utilizate. Numai 23.55% dintre utilizatorii de internet folosesc servicii e-guvernamentale. Există platforme multiple „unice” care creează confuzie.
Fundații nefuncționale: eID există dar aplicarea este blocată de rezistență instituțională. Platforma națională de interoperabilitate lipsește (deși e mandată prin lege). Principiile „once-only” și „digital-first” există pe hârtie dar nu în practică.
Competențe digitale foarte scăzute: 62% dintre funcționarii publici nu au urmat niciodată training digital. Doar 27.7% dintre adulți au competențe digitale de bază (printre cele mai scăzute din UE). Lipsesc roluri clare de leadership digital (CIO, CTO) în ministere.
„Cetățenii politice”: Transformarea digitală devine ostatică a intereselor politice pe termen scurt. Numirile pe criterii de competență sunt limitate. Mentalitate „zero-sum” care împiedică colaborarea inter-instituțională
Soluții propuse de experți
1. Înființarea funcției de Vice Prim-Ministru pentru Transformare Digitală
2. Înființarea funcției de GCIO (Government Chief Information Officer) + Biroul GCIO
Formarea unei echipe de 6-10 experți în politici digitale, arhitectură guvernamentală, service design.
Responsabilități cheie: Dezvoltă strategia națională de transformare digitală, Stabilește standarde tehnice și de servicii, Coordonează CIO-ii ministeriali, Face „digital check” obligatoriu pentru toată legislația, Secretariat al Consiliului Digital
3. Înființarea unui Consiliul Digital, prezidat de Vicepremier
Membri: miniștri relevanți, șefi de agenții, reprezentanți din privat/academia/societate civilă
Are întâlniri regulate (lunar), Deciziile sunt obligatorii (nu consultative) și sunt făcute publice
4. Agenție de Implementare pentru Transformare Digitală
Două opțiuni propuse:
Opțiunea 1 (preferată): Agenție nouă, agilă, tip GovTech, sub Vicepremier.
Opțiunea 2: Transformarea radicală a ADR în „ADR 2.0”
Ce spun coordonatorii studiului
„Transformarea digitală a României stagnează: pe hârtie, în legislație și prin proiecte izolate s-au făcut multe, dar cetățenii se lovesc în continuare de servicii fragmentate, separate și de slabă calitate. Adevărul este că transformarea digitală înseamnă 20% tehnologie și 80% transformare — nu doar digitalizarea a ceea ce există, ci regândirea modului în care întregul sector public funcționează și concepe serviciile. Sunt necesare un leadership politic clar, o coordonare profesională puternică și o execuție dinamică — toate orientate spre a face interacțiunea cetățenilor cu statul mai simplă și mai fluidă”, a declarat Taavi Linnamäe, cofondator Digital Nation și fost consilier strategic al președintelui Estoniei, director de proiect.
„România are infrastructură, legislație, capital uman și proiecte punctuale. Avem un sector privat competitiv, oameni dedicați în administrație, dar și ceva ce nu am avut până acum: un optimism în creștere din partea cetățenilor. Un sondaj făcut împreună cu Ipsos în această vară arată că 70% dintre români cred că digitalizarea este benefică – anul trecut eram la 63%. Românii cer birocrație simplificată, servicii mai accesibile, digitalizare în sănătate și educație. Am ales să lucrăm cu Digital Nation din Estonia, țara care și-a digitalizat serviciile publice în măsură de 99% printr-o structură clară și o echipă dedicată”, estimează Robert Berza, director executiv Edge Institute.
Proiectul a fost comandat exclusiv de Edge Institute, iar printre cele 19 organizații intervievate se numără: Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului, Secretariatul General al Guvernului (SGG), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Agenția Națională pentru Funcționari Publici (ANFP), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Direcția pentru Evidența Populației (MAI), Serviciul Telecomunicații Speciale (STS), Oficiul Național pentru Registrul Comerțului (ONRC) și Banca Mondială.
CITEȘTE ȘI: Românii consideră că au cunoștințe digitale de nivel mediu și digitalizarea este un lucru bun
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
