• În urmă cu șapte ani, o sută de lei avea o cu totul altă putere: inflația a dublat veniturile, dar a erodat semnificativ valoarea banilor din portofel.
• Datele publicate de Statistică arată clar că, în ciuda creșterii salariului mediu net de la 2.669 lei în august 2018, la 5.387 lei în august 2025, puterea de cumpărare pentru alimentele de bază a scăzut.
Un salariu dublu, o cumpărătură pe jumătate
„Inflația din frigider” compară câte kilograme sau bucăți de produse alimentare puteai cumpăra în 2018 și în 2025 dintr-o sută de lei din salariul mediu net.
Rezultatul e clar: aproape toate alimentele de bază s-au scumpit mai repede decât au crescut salariile, titrează HotNews.
În 2018, cu 100 de lei românii puteau cumpăra:
147 de ouă
6,24 kg de brânză de vacă
55,9 kg de cartofi
În 2025, aceiași 100 de lei aduc doar:
70 de ouă
2,9 kg de brânză de vacă
32,7 kg de cartofi
Puterea reală de cumpărare s-a înjumătățit la ouă și lactate, iar la legume a scăzut cu o treime.
Cele mai mari pierderi de putere de cumpărare se înregistrează la brânzeturi, fasole, ardei și telemea de oaie.
În medie, 100 de lei cumpără azi cu 40–60% mai puțină hrană decât în 2018.
Singura categorie unde diferența e mai mică este laptele, unde din 100 de lei cumperi aproape dublu față de 2018 (36,9 litri față de 17,7), dar și acolo contează calitatea și proveniența produsului.
Inflația „mănâncă” din salarii chiar și când pare că e mică
Rata anuală a inflației va ajunge pe un platou la finele lui septembrie și va descrește foarte lent în ultimele trei luni ale anului curent, pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza pe termen mediu a BNR din august. Potrivit Băncii Națonale, inflația va ajunge la 8,8% în decembrie 2025.
„Înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza din august este atribuibilă aproape integral factorilor/șocurilor pe partea ofertei, cu precădere efectelor directe exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, care au propulsat considerabil în sus și peste așteptări dinamica inflației”, arată minuta discuțiilor din boardul BNR.
Dar prețurile alimentelor, care influențează direct viața de zi cu zi, rămân ridicate și volatile.
Chiar dacă rata inflației scade, nivelul prețurilor nu revine la valorile anterioare, ci doar crește mai lent.
De aceea, de la un an la altul românii constată că „salariul e mai mare, dar coșul e tot mai mic”.
Ce se ascunde în spatele scumpirilor
Scumpirile din ultimii ani au fost alimentate de mai mulți factori:
creșterea costurilor cu energia și transportul;
seceta și scumpirea produselor agricole;
majorările salariale din lanțul de producție și retail;
deprecierea leului și efectul importurilor alimentare.
Pe scurt, inflația nu mai vine dintr-un singur loc, ci din tot lanțul economic.
În plus, măsurile de ajustare fiscală datorate politicilor fiscale total nepotrivite din anii pre-electorali au fost imediat incluse în prețuri, populația plătind falsa generozitate guvernamentală.
Ce urmează
Banca Națională avertizează că procesul de dezinflație va fi lent. Chiar dacă inflația scade, așteptările inflaționiste rămân ridicate – semn că firmele și populația nu se așteaptă la ieftiniri curând.
În termeni practici, 2025 rămâne un an al prețurilor mari și al salariilor insuficiente.
CITEȘTE ȘI: Concluziile delegației FMI în România: Inflaţia rămâne ridicată până la finalul lui 2026
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
