• Dintre cei 136.334 de cetățeni din afara UE cu permise de muncă în România, înregistrați la finele lunii august, 68.361 de persoane, adică jumătate dintre muncitorii străini, provin din Nepal, cel mai mare număr, și Sri Lanka, relevă un studiu al Consiliului Economic și Social (CES).
• Anul 2025 a înregistrat o temperare a ritmului cererilor de permise, pe un trend în scădere și la nivel european.
Apartenența României la Uniunea Europeană, cu norme clare privind respectarea drepturilor lucrătorilor, dar și perspectiva unei mobilități în alte state europene sunt atuuri pentru imigranți prin comparație cu locurile de muncă mai bine plătite din țările Orientului Mijlociu.
Imigranții din Nepal sunt cei mai numeroși străini cu drept de ședere temporară în scop de angajare în România. Acum, Guvernul încearcă să împace patronatele și sindicatele, astfel că numărul de permise de muncă pentru străini va scădea ușor în 2026, potrivit Profit.ro.
În condițiile în care patronatele au solicitat majorarea contingentului de muncitori străini acceptat în România pentru anul viitor la 150.000, iar Ministerul Muncii propunea doar 75.000 de permise, în urma Consiliului Național Tripartit, s-a convenit ca în 2026 Guvernul să elibereze cel mult 90.000 de permise de muncă pentru persoanele din afara UE și Spațiului Economic European (SEE).
Principala țară de de origine a muncitorilor străini
Conform datelor oficiale furnizate de către IGI, majoritatea cetățenilor din țări terțe care au obținut permise de ședere în scopul angajării în România în ultimii ani provin predominant din Nepal (45.802 persoane), Sri Lanka (22.559), Turcia (18.150), Moldova (15.714), India (12.995), Bangladesh (8.449), China (8.272), Siria (7.222), Egipt (5.471) și Pakistan (4.522).
Celelalte țări reprezintă împreună aproximativ 61.094 de persoane, însumând un total de 136.334 de cetățeni din afara UE cu permise de ședere în scopul angajării în România, restul având drept de ședere în alte scopuri (reintregirea familiei, studii, etc).
Profilul țărilor de origine este, astfel, foarte diferit față de migrația tradițională: nu mai predomină state cu legături istorice, culturale sau diplomatice puternice cu România, ci națiuni asiatice cu care România nu are relații vechi sau comunități bine stabilite.
Potrivit studiului citat de Profit.ro, mecanismul principal al recrutării este pur economic - companiile românești angajează masiv din Asia pentru a suplini lipsa de forță de muncă, fără a se baza pe fluxuri migratorii deja integrate sau pe relații istorice.
Conform informațiilor colectate în cadrul discuțiilor focus grup, migranții din Nepal și Sri Lanka se disting în special pentru stabilitatea și integrarea cu succes pe piața muncii din România, adesea rămânând dincolo de contractele inițiale de muncă temporară: „Pe primele locuri sunt cetățenii din Nepal și Sri Lanka, cei mai stabili și integrați” (recrutor)”.
Pe de altă parte, angajatorii afirmă că mulți migranți plătesc inițial taxe de recrutare semnificative sau apelează la împrumuturi pentru a acoperi costurile asociate, influențând nevoia lor urgentă de a găsi un loc de muncă și de a rambursa datoriile cât mai repede posibil.
Datele oficiale arată că aproximativ 93% dintre migranți se încadrează în intervalul de vârstă 18–64 de ani, ceea ce indică un potențial ridicat de participare pe piața muncii și poate fi interpretat ca un posibil factor motivațional al migrației economice.
Populația migrantă este predominant masculină, cu aproximativ 75% bărbați și 25% femei, ceea ce compune una dintre cele mai masculinizate populații de migranți din Europa. Acest dezechilibru se aliniază cu modelele tradiționale de migrație a forței de muncă, în special în sectoare precum construcțiile, industria prelucrătoare și agricultura, care angajează mai mulți lucrători de sex masculin. Cu toate acestea, migranții de sex feminin sunt din ce în ce mai prezenți în sectoare precum industria ospitalității, asistența medicală și munca în gospodărie, unde cererea de lucrătoare rămâne mare, dar ocupând o pondere semnificativă în poziții calificate.
De ce îi preferă angajatorii pe muncitorii străini
Angajarea lucrătorilor migranți din țări terțe este privită de recrutorii și angajatorii din România ca aducând o serie de beneficii esențiale care susțin atât funcționarea companiilor, cât și dezvoltarea economiei locale. Un avantaj major este compensarea deficitului de forță de muncă din diverse sectoare, o realitate cu care se confruntă multe firme locale și care se adâncește ca urmare a migrației interne și demograficului deficitar. După cum spun angajatorii, această soluție aduce stabilitate, performanță și adaptabilitate la normele companiei.
Un alt beneficiu concret identificat este faptul că angajarea migranților asigură o producție stabilă, reducând fluctuația de personal (turn-over-ul).
Pe lângă acoperirea posturilor pe care angajații români nu doresc să le ocupe, precum în construcții, agricultură, industria alimentară sau servicii, lucrătorii migranți aduc o contribuție fiscală semnificativă. Taxele plătite de aceștia, împreună cu cele ale angajatorilor, constituie o sursă importantă de venituri pentru bugetul statului român, consolidând finanțele publice și oferind resurse necesare pentru servicii sociale și investiții.
În ceea ce privește rentabilitatea economică, recrutorii afirmă că cele mai multe dintre companiile care au angajat lucrători străini au înregistrat o creștere importantă a cifrei de afaceri. Migrația de muncă aduce mână de lucru ieftină, personal tânăr, calificat, deschis și adaptabil, disponibil la program flexibil.
Sectoarele cu personal extra-european și trendul din 2025
În 2025 se observă prima încetinire a ritmului: construcțiile scad marginal de la 41.938 la 41.518 (o diminuare de 1%), industria prelucrătoare de la 40.014 la 38.700 (−3%), iar comerțul de la 26.218 la 25.965 (−1%).
În oglindă, ospitalitatea revine pe creștere, de la 27.948 la 28.559 (+2%), iar serviciile administrative și de suport de la 18.271 la 18.669 (+2%). Pe fond, construcțiile rămân pivotul angajării Non-UE, însă structura forței de muncă se diversifică vizibil către servicii administrative și ospitalitate, în timp ce ponderea comerțului se reduce gradual - un indiciu că nevoia de personal migrează treptat dinspre activități comerciale spre servicii operaționale și suport.
În construcții (S_F), raportul dintre lucrătorii din țări terțe și totalul salariaților este de aproximativ 8%. Numărul absolut al angajaților străini – peste 41.938 de persoane – arată că sectorul se confruntă cu un deficit structural de personal, convergent cu evoluția forței de muncă autohtone - deși a crescut consistent numărul de angajați în România în ultimii ani, a crescut de asemenea și ponderea de locuri de muncă vacante.
Studiul mai abordează problemele pe care le au migranții în România, dar și o atitudinea discriminatorie pe care aceștia o întâmpină tot mai extins în țara noastră.
CITEȘTE ȘI: Marea Britanie anunţă măsuri „istorice” împotriva imigranților
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
