• Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) pierde trei din cele cinci bănci membre, potrivit surselor Profit.ro.
• CPBR rămâne organizație patronală reprezentativă, dar, cu o cotă diminuată din numărul total de salariați din sector, nu va mai încheia cu sindicatele contract colectiv pe muncă aplicabil în întreaga piață bancară, ci doar la cele două bănci semnatare rămase.
Raiffeisen Bank a ieșit din CPBR, organizație pe care o fonda și îi dădea și primul președinte în urmă cu mai bine de un deceniu (Steven van Groningen la vremea respectivă). Și-au mai anunțat intenția de a pleca, chiar de la începutul acestui an, și BRD – Groupe Societe Generale, un alt membru fondator din 2014, precum și ING Bank, arată sursele Profit.ro.
Formalitățile pentru plecarea acestora se vor definitiva în perioada următoare, urmând să fie realizate și schimbările necesare în componența consiliului director al CPBR, unde Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, încă figurează ca vicepreședinte, iar Maria Rousseva, CEO al BRD, este Trezorier. CEO-ul Raiffeisen, Zdeek Romanek, a ieșit deja din Consiliul director al patronatului, odată cu retragerea oficială a băncii sale din organizație.
În CPBR vor române doar două bănci: BCR, a doua cea mai mare bancă din piață după active, și UniCredit, avansată pe poziția a treia în piață (de pe locul 7 anterior), după fuziunea cu Alpha Bank, care i-a crescut cota de piață la 11-12%.
Dacă înainte de plecarea Raiffeisen, a BRD și a ING, patronatul reprezenta circa jumătate din activele totale și din numărul de salariați din piață, cei doi membri rămași vor însuma aproape un sfert din activele pieței și tot atât din numărul de angajați din sistem, cu cei circa 10.000 de salariați de la BCR și UniCredit.
Nivel suficient pentru reprezentativitate patronală, dar coborât sub pragul cotei de 35% din salariații din sector de la care contractul colectiv de muncă semnat cu sindicatele se aplică obligatoriu în întreaga piață, nu doar băncilor semnatare.
CPBR rămâne singura organizație patronală reprezentativă conform legislației dialogului social la nivelul Sectorului Negocieri Colective - Activități Bancare. Structurile patronale, alături de sindicatele reprezentative, sunt cele garantate prin legea dialogului social a fi consultate de către autoritățile publice (Guvern, Parlament) în elaborarea actelor normative și legislative.
O nouă lege a dialogului social, din 2022, a stabilit, însă, că oricare dintre partenerii de dialog social implicați în negocierea colectivă la nivel de sector, în situația în care numărul de angajați din companiile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decat 35% din numărul total al angajaților din sectorul respectiv, poate solicita extinderea contractului colectiv de muncă la nivelul tuturor unităților din sector, chiar dacă acestea nu l-au negociat și semnat.
Cum cele cinci bănci membre CPBR, înainte de plecarea Raiffeisen, BRD și ING, angajau circa jumătate din numarul lucrătorilor din sectorul bancar din România, sindicatele din domeniu, care nici ele nu aveau membri în toate băncile, în multe instituții financiare neexistând deloc sindicat, au cerut extinderea aplicării noului contract, semnat în primăvara lui 2024, la întregul sector.
Extinderea a fost aprobată în unanimitate de membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social – CNTDS (format din Guvern, sindicate și patronat), o premieră în peisajul dialogului social din România.
Noul contract, valabil timp de doi ani, prevedea, pe lângă alte drepturi minimale, un salariu minim de 4.100 lei brut, începând cu luna iunie 2024 și 4.500 lei brut din iunie 2025. Stabilea, de asemenea, până la 6 salarii compensatorii în cazul concedierilor, ca urmare a restructurărilor, potrivit vechimii în companie, astfel:
- între 1 an și 3 ani vechime - un salariu de bază brut;
- între 3 ani și 5 ani vechime - 2 salarii de bază brute;
- între 5 ani și 10 ani vechime - 3 salarii de bază brute;
- între 10 ani și 15 ani vechime - 5 salarii de bază brute;
- peste 15 ani vechime - 6 salarii de bază brute;
Pentru băncile mici (care nu au situații financiare la fel de solide precum cele mari, lovite disproporționat mai mult și de noua taxă bancară pe active dacă au avut profit mic sau pierdere), creșteri salariale mai mari decât își pot permite, impuse printr-un contract colectiv negociat doar de instituțiile financiare mari, pot fi nesustenabile. Nu a fost cazul atunci, dar problema rămânea deschisă pentru viitor. Plin aplicare erga omnes, de drepturile stabilite prin contractul colectiv semnat doar de CPBR au beneficiat automat toți cei peste aproape 50.000 de lucrători din sectorul bancar.
De anul acesta, după reducerea dimensiunii CPBR, contractul colectiv nu se va mai aplica la întreaga piață, ci doar la băncile semnatare, precizează Profit.ro.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
