• Legea privind procedura de insolvență a persoanelor fizice urmează să se modifice, potrivit unui proiect legislativ pus recent în dezbatere publică de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
• Schimbările vizează includerea în categoria bunurilor neurmăribile și a locuinței familiei, dacă aceasta nu depășește standardele minime legale, dar și modificarea valorii-prag pentru intrarea în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și cea de insolvență prin lichidare de active.
Proiectul de lege, prin care ANPC vrea să modifice Legea 151/2015 privind procedura de insolvență a persoanelor fizice, a fost pus recent în dezbatere publică, având în față un lung parcurs legislativ: ca să se aplice, propunerea legislativă trebuie aprobată de Guvern, de Parlament, promulgată de președintele țării și publicată în Monitorul Oficial, potrivit Avocatnet.ro.
În primul rând, ANPC propune extinderea listei bunurilor neurmăribile, adică a bunurilor care nu pot fi supuse valorificării în procedurile de insolvență, prin adăugarea unui nou punct. Mai exact, va fi inclus în lista bunurilor neurmăribile “imobilul locuință a familiei dacă acesta nu depășește standardele minime impuse de Legea locuinței nr. 114/1996, cu excepția celui achiziționat prin programul «Prima Casă» și a celui grevat de ipotecă în favoarea creditorului”.
Apoi, se modifică valoarea-prag, adică valoarea minimă a datoriilor scadente ale debitorului necesară pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, care va fi 10 salarii minime brute pe economie, nu 15 salarii minime pe economie, ca acum.
Reducerea valorii-prag va permite mai multor persoane fizice să apeleze, în caz de probleme financiare, la procedurile de insolvență reglementate prin Legea 151/2015.
De asemenea, prin propunerea de față se dorește eliminarea prevederilor care limitează acum domeniul de aplicare a procedurilor de insolvență, respectiv a condiției ca persoana fizică să nu aibă obligații care rezultă din exploatarea unei întreprinderi.
Potrivit notei de fundamentare, „această modificare este impusă de obligația de a aplica prevederile art. 24 din Directiva (UE) 2019/1023 (...) și pentru debitorii ale căror datorii rezultate din atragerea răspunderii patrimoniale față de activitatea desfășurată în cadrul unor persoane juridice sau ca urmare a garantării unor împrumuturi pentru persoane juridice nu au fost introduse în procedura de insolvență în care s-au găsit acele persoane juridice și în urma căreia au fost radiate și care nu au în prezent niciun mijloc legal pentru a se putea descărca de datoriile care îi împovărează”.
Totodată, proiectul abrogă prevederea care interzice debitorilor care au bunuri valorificabile, din al căror preț se poate acoperi în totalitate sau aproape în totalitate datoriile, să beneficieze de procedura de insolvență. Această abrogare este necesară deoarece legea trebuie să permită accesul la procedura de insolvență tuturor categoriilor de debitori în mod nediscriminatoriu, conform notei de fundamentare.
În cadrul regulilor de derulare a procedurii simplificate de insolvență, proiectul mai adaugă o prevedere, care stabilește că, în cazul în care constată că debitorul a dobândit bunuri a căror valoare depășește salariul minim pe economie, comisia de insolvență sesizează instanța competentă care a constatat, prin sentință, îndeplinirea de către debitor a condițiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvență, în vederea dispunerii măsurilor necesare pentru valorificarea bunurilor și efectuarea plăților către creditorii titulari de creanțe anterioare depunerii cererii debitorului de aplicare a procedurii simplificate de insolvență, potrivit ordinii legale de distribuire.
În fine, proiectul mai stabilește că, în cazul în care camera notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarul public deja sesizat să notifice succesibilii cunoscuți cu privire la faptul că este deschisă o procedură de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor nu pot identifica care sunt succesibilii debitorului defunct, procedura de insolvență se închide prin decizie a comisiei de insolvență pe baza încheierii de verificare a evidențelor succesorale eliberat de camera notarilor publici sau, după caz, de notarul public sesizat.
Pentru a se putea aplica, proiectul de lege trebuie, mai întâi, aprobat de Guvern, iar apoi adoptat în Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial, mai precizează Avocatnet.ro.
Ce înseamnă insolvență pentru persoanele fizice
Când îşi poate cere o persoană insolvenţa
- Debitorul poate cere intrarea în insolvenţă dacă este incapabil să achite datoriile către doi sau mai mulţi creditori în peste 30 de zile de la data scadentă a datoriilor. În momentul în care îşi cere insolvenţa, debitorul prezintă un raport cu bunurile pe care le are şi veniturile încasate în ultimii trei ani, precum şi veniturile estimate pe următorii cinci ani. De asemenea, debitorul prezintă o listă a bunurilor cu valori de peste 1.000 de lei pe care le-a înstrăinat în ultimii patru ani. La cerere se adaugă o propunere de plan pentru plata datoriilor, în care se explică în ce fel şi din ce surse vor fi plătite datoriile, precizează Ziarul Financiar.
Când poate cere un creditor insolvenţa
- Creditorul poate cere insolvenţa persoanei împrumutate dacă datoria este mai mare de 25.000 de lei iar creditorul dovedeşte că persoana împrumutată nu îşi poate plăti datoria. La cerere, creditorul va furniza documente şi informaţii legate de bunurile şi veniturile debitorului, precum şi informaţii legate de ceilalţi creditori şi datoriile pe care le are persoana împrumutată la aceştia.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
