• Reducere de 3% la plata impozitului pe venit cu peste o lună înainte de termen, flexibilizarea regimului microîntreprinderilor, grant de până la 20.000 euro pentru românii din diaspora care deschid afaceri productive în ţară, finanţări pentru investiţii în domenii strategice, scheme dedicate dezvoltării turismului românesc şi accelerării tranziţiei digitale în antreprenoriat, se numără printre măsurile incluse în pachetul pentru relansarea economiei şi stimularea investiţiilor adoptat marţi de Guvern.
Măsurile fiscale de relansare economică adoptate de Guvern ieri vizează stimularea investiţiilor, a exportului şi activităţii economice, accelerarea modernizării prin investiţii autohtone şi mobilizarea strategică a capitalului intern către sectoare cu valoare adăugată mare. Măsurile vizează redresarea economiei pe termen lung, a spus ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
MĂSURILE INCLUSE ÎN OUG
FACILITĂŢI PENTRU CONTRIBUABILI ŞI MEDIUL DE AFACERI
Măsuri pentru optimizarea lichidităţii şi simplificarea conformării fiscale:
Bonificaţia de 3% pentru conformare - Ministerul Finanţelor recompensează disciplina fiscală.
Plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile şi persoanele fizice, prin Declaraţia Unică, primesc o reducere de 3% din impozitul datorat pe anul 2025, dacă îşi achită obligaţiile la timp, până la data 15 aprilie 2026. Din martie 2026, Declaraţia Unică va fi precompletată automat în SPV, reprezentând un nou pas important spre simplificare fiscală.
Reforma TVA la încasare
Pentru a preveni blocajele financiare, plafonul până la care firmele pot alege să plătească TVA doar după ce încasează factura creşte la 5 milioane lei în 2026 şi la 5,5 milioane lei în 2027. Aceasta elimină situaţia în care firmele creditau statul plătind TVA pentru facturi neîncasate şi îmbunătăţeşte lichiditatea companiilor.
Flexibilizarea regimului Microîntreprinderilor
În cazul microîntreprinderilor nou-înfiinţate se majorează termenul de angajare iniţială, de la 30 de zile la 90 de zile, pentru întreprinderile nou-înfiinţate. În situaţia în care microîntreprinderea are un singur salariat şi contractul de muncă aferent încetează, se menţine termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane şi se propune ca în cazul în care această condiţie nu este îndeplinită ieşirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.
Totodată, vânzările ocazionale de utilaje (mijloace fixe) nu mai sunt incluse în plafonul de 100.000 euro, prevenind trecerea forţată la impozit pe profit în cazul modernizării echipamentelor.
De asemenea, o altă prevedere a ordonanţei este cea referitoare la situaţia în care unicul angajat care intră în concediu medical – perioada de peste 30 zile de concediu nu mai duce la pierderea regimului fiscal de microîntreprindere.
Tot prin măsurile fiscale din ordonanţa de urgenţă aprobată ieri, se actualizează plafonul pentru mijloace fixe, în sensul că bunurile cu o valoare de până la 5.000 lei (faţă de 2.500 lei anterior) pot fi acum trecute direct pe cheltuieli, simplificând birocraţia contabilă şi oferind un avantaj fiscal imediat.
Astfel, se creează marja de timp necesară pentru companii care să le permită să îşi asigure capitalul de lucru şi să identifice personalul potrivit pentru activitatea desfăşurată, fără a pierde încadrarea în regimul de microîntreprindere.
MĂSURILE PENTRU CAPITALIZARE ŞI INSTRUMENTE DE FINANŢARE
Operaţionalizarea BID S.A.: Măsuri pentru sprijinirea economiei prin intermediul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID), care va implementa scheme de garantare şi va înfiinţa vehicule investiţionale/fonduri de capital. Cadrul general de administrare a operaţiunilor de finanţare şi garantare pe care BID le va derula în numele şi în contul statului, precum şi modalitatea de intervenţie, inclusiv condiţiile, instrumentele utilizate, sectoarele vizate şi beneficiarii eligibili, vor fi stabilite prin mandate specifice acordate băncii şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
În acest scop, în anul 2026, Ministerul Finanţelor va pune la dispoziţia băncii suma de 1 miliard de lei.
Totodată, propunerile de modificare a Legea nr. 411/2004 vizează includerea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare S.A., alături de statul român, în categoria entităţilor care pot participa direct sau indirect la fonduri de investiţii private de capital. Măsura contribuie la creşterea gradului de siguranţă a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat şi la susţinerea finanţării economiei naţionale, prin stimularea investiţiilor pe termen lung.
Programul INVESTIM ACASĂ: Cu un buget de 100 milioane euro pentru intervalul 2026-2029, programul oferă românilor din diaspora un grant de până la 20.000 euro şi împrumuturi garantate de stat pentru a deschide afaceri în domenii productive în România. Practic, românii cu rezidenţă în alte state care doresc să deschidă o afacere în România, vor putea să beneficieze de granturi, credite fiscale, garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificaţii de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.
Bugetul este calibrat astfel încât să mobilizeze investiţii de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanţiei BID asupra finanţării bancare. Sunt eligibile start-up-urile înfiinţate de cetăţeni români din diaspora care îşi mută activitatea în România, în domenii productive şi servicii cu valoare adăugată ridicată, pe baza unui plan de afaceri solid şi a unui angajament de a menţine investiţia şi locurile de muncă pentru o perioadă minimă, prevăd măsurile fiscale nou adoptate.
Stimularea pieţei de capital: Persoanele fizice vor putea deduce investiţiile în acţiuni sau ETF-uri în limita a 400 euro/an. Companiile care se listează la bursă beneficiază de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacţionare în primul an.
Susţinerea exportului: Se autorizează transferul a 1 miliard de lei către Exim Banca Românească pentru a susţinerea creditelor la export, tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor româneşti în străinătate în calitate de Agenţie pentru Credite la Export (ECA).
Fondurile suplimentare alocate Exim Banca Românească pot cataliza cofinanţare privată, susţine exporturile şi impulsiona creşterea intermedierii financiare prin garantarea şi asigurarea finanţărilor cu riscuri externe, generând totodată locuri de muncă şi venituri bugetare din taxe şi TVA. Aceste efecte contribuie la amplificarea multiplicatorului economic şi la reducerea deficitului balanţei comerciale.
PARTENERIATE PUBLIC-PRIVATE (PPP)
În domeniul PPP, măsura adoptată azi prevede alocarea a 25 milioane euro, în perioada 2026-2028, pentru pregătirea tehnică a marilor proiecte. Aceşti bani vor asigura studii de fezabilitate de calitate şi asistenţă juridică pentru a atrage capital privat în infrastructură.
Totodată, se înfiinţează Comitetul Interministerial privind proiectele în PPP, condus de Ministrul Finanţelor. Acest organism va monitoriza implementarea proiectelor şi va asigura cooperarea între ministere, mediul de afaceri şi autorităţile locale pentru a debloca investiţiile publice mari.
MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ŞI INVESTIŢII CU IMPACT SEMNIFICATIV ÎN ECONOMIE
Structuri de finanţare prin capital de stat, în sectoare strategice
Ordonanţa stabileşte măsuri de susţinere strategică a investiţiilor în mai multe direcţii cheie:
Industria prelucrătoare: Grant sau credit fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani pentru investiţii în sectoarele de activitate care conduc la obţinerea de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare.
Cercetare şi tehnologii înalte – Schema TECH-UP ROMANIA: Proiecte ce beneficiază de granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor cu activele corporale şi necorporale, diminuând baza impozabilă pentru impozitul pe profit, valoare minimă a unui proiect de investiţii fiind 5 milioane de lei şi cea maximă de 50 milioane de lei. Obiectivul este ca firmele inovatoare să poată scala mai repede tehnologii de frontieră, folosind atât sprijin nerambursabil, cât şi facilităţi fiscale, într un cadru compatibil cu regulile europene de ajutor de stat. Prin această schemă se oferă sprijin pentru ca IMM-urile inovatoare să poată transforma rapid rezultatele cercetării în produse şi tehnologii comercializabile, prin combinarea finanţării nerambursabile cu facilităţi fiscale, astfel încât investiţiile în tehnologii avansate să devină mai accesibile şi competitive la nivel european.
Competitivitate şi convergenţă regională: Sprijin prin garanţii şi subvenţii de dobândă pentru reducerea disparităţilor teritoriale, cu o valoare minimă a investiţiei de 7 milioane de lei şi cea maximă de 50 de milioane de lei.
Diaspora: Investiţii realizate de societăţi noi cu capital majoritar al românilor din străinătate, grant acordat prin BID S.A. Ministerul Finanţelor acordă ajutoare de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat pentru finanţarea proiectelor de investiţii care pot îmbrăca cel puţin una dintre următoarele forme: granturi, credit fiscal, garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificaţii de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.
Aceste structuri de finanţare for fi administrate de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, pentru dezvoltarea industriei de apărare, Guvernul adoptă o structură de sprijin dedicată, ce va fi gestionată de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului:
Industria de Apărare: Investiţii în sectoarele de activitate din industria de apărare, în vederea consolidării capacităţilor industriale şi a promovării capabilităţilor naţionale de apărare.
Măsurile fiscale în acest sens vizează proiecte cu o valoare minimă a investiţiei de 10 milioane de lei şi are ca obiectiv modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii industriale, creşterea competitivităţii operatorilor economici din domeniu, precum şi stimularea producţiei interne de echipamente şi tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.
În segmentul materiilor prime critice, al tehnologiilor viitorului, al turismului şi inovaţiei digitale se adoptă următoarele structuri de finanţare:
Materii prime critice şi tehnologii „Zero Net”: Investiţii care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice şi critice astfel cum sunt definite în Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure şi durabile cu materii prime critice şi de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 şi (UE) 2019/1020 şi pentru investiţii în producţia de produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” şi a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, proiectele având o valoare minimă a investiţiei de 75 milioane de lei.
Turism şi inovare digitală: Scheme dedicate dezvoltării turismului românesc şi accelerării tranziţiei digitale în antreprenoriat.
Aceste programe vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
Actul normativ intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, precizează News.ro.
CITEȘTE ȘI: Guvernul a adoptat pachetul de măsuri privind reforma administrației
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
