• În primii 19 ani de când este membră a Uniunii Europene, România a încasat fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 108,289 miliarde de euro și a plătit la bugetul UE 35,908 miliarde de euro.
• România este, astfel, pe plus cu 72,38 miliarde de euro, sold net de bani europeni absorbiți, conform execuției publicate recent de Ministerul Finanțelor, pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2025.
În anul 2025, România a primit 9 miliarde de euro de la bugetul european.
Cei 108,289 miliarde de euro primiți în total de la UE, în 19 ani, provin din patru bugete europene multianuale, arată datele Ministerului Finanțelor analizate de Startupcafe.ro.
Astfel:
1. Fonduri europene „clasice” din CFM 2007-2013
Din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2007-2013, am primit fonduri europene de 36,685 miliarde de euro, însemnând o rată de absorbție de aproape 92% din banii puși la dispoziție de UE.
De precizat că aici intră și 2,75 miliarde de euro, fonduri de pre-aderare, care au fost absorbite de România după 1 ianuarie 2007. România a ratat astfel absorbția a circa 4 miliarde de euro din fondurile UE alocate în perioada de programare 2007-2013, bani care puteau fi luați până la finalul anului 2015.
2. Fonduri europene „clasice” din CFM 2014-2020
Din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020, România a primit 51,569 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de circa 97% din sumele alocate țării de la bugetul UE.
Rezultă că România a ratat absorbția a aproximativ 1,5 miliarde de euro din fondurile europene alocate în CFM 2014-2020. Acești bani puteau fi atrași până la finalul anului 2023.
3. Fonduri europene „clasice” din CFM 2021-2027
Din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, România a încasat 13,508 miliarde EUR, reprezentând o rată de 26,8% din totalul alocat de 50,374 miliarde de euro, la finalul anului 2025.
Din acești bani, 7,3 miliarde de euro sunt fondurile structurale și de coeziune, alocate prin Politica de Coeziune a UE, bani pe care România îi atrage prin 8 programe naționale gestionate direct de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și 8 programe regionale (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a țării), gestionate direct de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), constituite ca organisme de utilitate publică, cu personalitate juridică, aflate sub controlul indirect al aleșilor locali (consilii județene și locale).
Teoretic, România poate să atragă toți cei 31 de miliarde de euro puși la dispoziție în Politica de Coeziune până la 31 decembrie 2029.
Absorbția fondurilor europene din programele României finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o situație mai recentă, la 30 ianuarie 2026, pentru absorbția fondurilor europene din programele pe care le are în responsabilitate:
Programul Transport - Din totalul de 4,6 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 2,1 miliarde de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 45,8% (cu tot cu avansuri).
Programul Dezvoltare Durabilă - Din totalul de 4 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 1,5 miliarde de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 37,6%.
Programul Educație și Ocupare - Din totalul de 3,4 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 590 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 16,9%.
Programul Incluziune și Demnitate Socială - Din totalul de 3,3 miliarde de euro alocați de UE, România a primit în total 876 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 26%.
Programul Sănătate - Din totalul de 2,2 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 358 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 15,7%.
Programul Tranziție Justă - Din totalul de 2,1 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 739 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 34,5%.
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - Din totalul de 1,6 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 236 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 14,3%.
Programul Asistență Tehnică - Din totalul de 457 milioane de euro alocați de UE, România a primit 88 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 19,2%.
PR Nord Est - Din totalul de 1,45 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 191 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 13,1%.
PR Sud Muntenia - Din totalul de 1,31 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 199 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 15,2%.
PR Sud Est - Din totalul de 1,23 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 157 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 12,7%.
PR Nord-Vest - Din totalul de 1,19 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 270 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 22,6%.
PR Centru - Din totalul de 1,15 miliarde de euro alocați de UE, România a primit 151 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 13,2%.
PR Sud-Vest Oltenia - Din totalul de 997 milioane de euro alocați de UE, România a primit 125 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 12,5%.
PR Vest - Din totalul de 981 milioane de euro alocați de UE, România a primit 185 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 18,9%.
PR București-Ilfov - Din totalul de 586,5 milioane de euro alocați de UE, România a primit 109 milioane de euro, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 18,6%.
Ajutoare în agricultură și dezvoltare rurală
În totalul de 13,5 miliarde EUR încasat din CFM 2021-2027, pe lângă banii din Politica de Coeziune, enumerați mai sus, au venit și fondurile europene pentru agricultură, gestionate de agențiile din subordinea Ministerului Agriculturii.
E vorba despre subvențiile directe la hectar acordate de UE fără proiecte, plus fondurile de dezvoltare rurală, acordate prin Planul Național Strategic pentru fermieri și autorități locale din mediul rural, precum și fonduri pentru pescuit și acvacultură.
Pentru plățile directe la hectar, pentru fermieri, UE a plătit României 3,8 miliarde de euro în perioada 2021-2025.
Partea de proiecte de dezvoltare rurală și investiții în agricultură au mai adus României 1 miliard de euro, bani de la UE, până la finalul anului 2025, în principal prin agenția AFIR. Banii pentru agricultură și dezvoltare rurală sunt atrași de România prin Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027.
Tot în totalul încasat din CFM 2021-2027 intră și 1,3 miliarde de euro din alte fonduri europene.
4. Finanțările NextGenerationEU 2021-2023
Prin facilitatea de investiții NextGenerationEU 2021-2023, România a încasat 6,52 miliarde de euro, fonduri nerambursabile destinate redresării din criza COVID-19.
Aici intră în principal banii din celebrul PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență. Până acum, România a primit fonduri nerambursabile (granturi) de 6,4 miliarde de euro prin PNRR. În total, pe partea de granturi, România are alocată suma de 13,6 miliarde de euro din PNRR.
Tot prin PNRR România a primit și împrumuturi în valoare de 4,3 miliarde de euro, care nu sunt incluse în situația absorbției de fonduri europene nerambursabile. E vorba de credite pe 30 de ani, cu dobândă de 0,2% pe an. În total, pe partea de credite, România avea alocată inițial suma de 14,9 miliarde de euro prin PNRR, dar a fost nevoită să renunțe la o alocare de 6,89 miliarde de euro, prin renegocierea planului, din cauza întârzierii implementării reformelor și a investițiilor asumate de țara noastră.
Până la finalul lunii august 2026, România poate să absoarbă bani din PNRR.
În cei 6,52 miliarde de euro atrași prin NextGenerationEU intră și 122 milioane de euro, fonduri nerambursabile primite de România prin facilitatea ReactEU.
Problema este că la PNRR România a implementat doar 36% din țintele și jaloanele asumate față de Comisia Europeană. În total, România are de realizat 206 investiții și 179 de reforme în PNRR.
CITEȘTE ȘI: BNR: Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,7% în februarie
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
