• Peste jumătate dintre antreprenorii români au implementat deja măsuri pentru adaptare la presiunile energetice pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al presiunilor tot mai mari asupra pieţelor, transmite Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
• În același timp, 26% dintre antreprenori se mai gândesc dacă să facă demersuri pentru reducerea energiei în perioada următoare.
Energia a redevenit una dintre marile linii de fractură ale economiei europene. Pentru companii, întrebările sunt: cât va costa următorul șoc, și cât de repede pot fi schimbate comportamentele care amplifică vulnerabilitatea? Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al presiunilor tot mai mari asupra piețelor energetice, recomandările discutate la nivel european - munca de acasă, reducerea zborurilor în interes de serviciu și încurajarea transportului public - mută responsabilitatea adaptării din zona guvernelor și în interiorul companiilor, se arată în comunicatul CONAF.
Un sondaj în rândul a 700 de antreprenori a fost realizat pentru a vedea cât de pregătit este mediul de afaceri românesc să adopte astfel de măsuri.
Rezultatele arată că economia reală nu așteaptă doar intervenția statului, ci începe să își calibreze propriile mecanisme de reacție. 51% dintre antreprenorii respondenți declară că au adoptat deja astfel de recomandări, 26% spun că se mai gândesc, iar 23% afirmă că nu intenționează, în acest moment, să le adopte. Sondajul indică concluzia că mediul antreprenorial înțelege urgența, dar capacitatea de adaptare diferă în funcție de industrie, dimensiunea companiei, specificul activității și gradul în care munca poate fi flexibilizată fără pierderi de productivitate.
În ceea ce privește mobilitatea angajaților, 66% dintre antreprenorii chestionați au transmis angajaților recomandarea de a folosi transportul public, iar dintre cei care au făcut acest pas, 61% declară că decontează abonamentele. Acest procent arată că, pentru o parte semnificativă a companiilor, recomandarea nu rămâne la nivel declarativ, ci se transformă într-o politică internă cu efect direct asupra angajaților și asupra costurilor de mobilitate.
„Crizele energetice nu se gestionează doar prin decizii macroeconomice, ci și prin felul în care antreprenorii își schimbă reflexele. Antreprenorii români au înțeles că eficiența este o temă de cost și una de reziliență. Faptul că peste jumătate dintre respondenți au adoptat deja măsuri precum flexibilizarea muncii, reducerea deplasărilor sau încurajarea transportului public arată o maturizare importantă a mediului de afaceri. Dar arată, în același timp, și nevoia de politici publice care să susțină această tranziție, nu să o lase exclusiv pe umerii companiilor”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
CONAF atrage atenția că aceste recomandări nu pot fi aplicate uniform în economie. În sectoare precum producția, comerțul, serviciile directe, logistica, transporturile, sănătatea sau activitățile care presupun interacțiune fizică permanentă, munca de acasă sau reducerea deplasărilor au limite obiective. Tocmai de aceea, orice strategie națională de răspuns la criza energetică trebuie să plece de la realitatea companiilor, nu doar de la obiective generale.
În același timp, sondajul arată că antreprenorii pot deveni parteneri reali ai statului în perioade de criză, dacă există predictibilitate, stimulente și instrumente clare. Decontarea transportului public, investițiile în digitalizare, eficiența energetică a sediilor, optimizarea deplasărilor în interes de serviciu și flexibilizarea programului de lucru sunt măsuri care pot reduce presiunea asupra consumului, dar care presupun costuri administrative și financiare pentru companii.
CONAF consideră că actualul context energetic trebuie privit ca un semnal de reașezare strategică. Pentru companii, mobilitatea, organizarea muncii și consumul de energie devin parte din aceeași ecuație economică. Pentru stat, provocarea este să transforme recomandările europene în politici aplicabile, adaptate realității locale. Pentru angajați, schimbarea înseamnă noi comportamente, noi rutine și o responsabilitate comună față de costurile ascunse ale crizelor externe, se mai arată în comunicat.
CITEȘTE ȘI: Cele mai frecvente greșeli fiscale și juridice în firmele românești
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
