• Două dintre cele mai mari trei agenții de rating avertizează că există risc de retrogradare pentru România, în urma căderii Guvernului.
• O analiză fiscală arată care sunt prioritățile, astfel încât economia țării să nu se prăbușească.
Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
Agenția de rating S&P
Căderea guvernului de coaliție condus de Ilie Bolojan ar putea complica discuțiile privind reducerea deficitului bugetar pe anul următor, a avertizat ieri agenția de evaluare financiară S&P, citată de Reuters, prima dintre cele trei mari agenții de rating care transmite un mesaj după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură în Parlament.
Potrivit agenției S&P, angajamentul României de a reduce deficitul bugetar presupune noi măsuri de consolidare fiscală în anii următori.
Suplimentar, nici situația în regiune nu este una foarte bună, având în vedere impactul prețurilor la energie asupra economiei, precum și costurile măsurilor de susținere.
România are din partea S&P rating BBB- din mai 2014. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în ianuarie 2025, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic. La începutul lunii aprilie, agenția de evaluare financiară S&P Global a confirmat calificativul României la "BBB-/A3" pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, menținând în același timp și perspectiva negativă.
Vorbind despre România, Karen Vartapetov, analist principal pentru CEE & CIS Sovereign Ratings la S&P Global Ratings, a declarat pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, a spus el.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă în acest an la 6,2% din PIB (în termeni ESA), după 7,9% din PIB anul trecut și 9,3% din PIB în 2024, România având cele mai dezechilibrate bugete din UE în ultimii ani, care au dus datoria publică la 60% din PIB, cu perspectiva să urce la peste 70% în următorii ani, precizează Profit.ro.
Agenția Fitch Ratings
Separat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că a discutat cu reprezentanții agenției de evaluare financiară Fitch Ratings privind situația politică din România, prezentându-le acestora date referitoare la execuția bugetară din primul trimestru dar și cu privire la evoluția PNRR.
„Am prezentat datele execuţiei bugetare la primul trimestru, inclusiv date legate de evoluţia PNRR, şi am încercat să transmitem cât mai multe informaţii pe care aceştia le consideră necesare pentru evaluarea cât mai clară a situaţiei de astăzi din România, pentru că există îngrijorări”, a declarat Alexandru Nazare, miercuri, la lansarea programului SME Eco-Tech, citat de Agerpres.
Ministrul a subliniat că autoritățile române trebuie să mențină un dialog constant cu agențiile de rating pentru a evita deteriorarea percepției privind stabilitatea economică a țării. „Atât timp cât aceste agenţii, şi în special agenţia Fitch, solicită informaţii, trebuie să fim acolo şi să le oferim aceste informaţii, astfel încât să încercăm să transmitem mesaje care să ajute în situaţia dată”, a adăugat acesta.
Nazare a avertizat că România trebuie să respecte în continuare țintele fiscal-bugetare și angajamentele asumate prin Comisia Europeană și prin PNRR, în ciuda perioadei de interimat politic: „Traiectoria fiscal-bugetară nu trebuie neglijată, pentru că este la fel de importantă ca şi înainte, astfel încât în toată această perioadă de interimat să nu transmitem un semnal de derapaj. De fapt, Comisia Europeană, agenţiile şi investitorii sunt extrem de atenţi şi îngrijoraţi asupra ceea ce se întâmplă astăzi în România”. Acesta a insistat că toate proiectele legate de PNRR trebuie continuate fără întârzieri, mai ales în contextul termenelor-limită care urmează la finalul lunii mai.
În ceea ce privește evoluția cursului valutar, Alexandru Nazare a declarat că este în contact permanent cu Mugur Isărescu și că Banca Națională a României (BNR) încearcă să mențină stabilitatea financiară: „Am avut în această perioadă mai multe convorbiri cu domnul guvernator. Sunt convins că Banca Naţională face tot ce-i stă în putinţă în acest moment pentru a ţine lucrurile sub control, având în vedere situaţia dată”.
Perioada următoare este una crucială pentru absorbția fondurilor europene și pentru implementarea unor programe strategice. „Vor vorbi de sfârşitul lunii mai, avem nişte termene importante pentru PNRR, de care depinde succesul absorbţiei fondurilor din PNRR. Avem termene importante şi în privinţa programului SAFE, ca atare trebuie să mă concentrez pe acest subiect”, a conchis Alexandru Nazare, potrivit Digi24.
Consultanți fiscali: România, la un pas de „junk”
România intră într-o zonă periculoasă după moțiunea de cenzură: piețele au reacționat instant, iar efectele se văd deja în economie. Cursul leu/euro atinge recorduri și se îndreaptă spre 5,3–5,5 lei, în timp ce statul se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE. În paralel, deficitul bugetar a fost redus drastic, iar investițiile străine au revenit puternic, cu +45% în 2025 și +40% la început de 2026. Pe acest fundal fragil, instabilitatea politică riscă să anuleze progresele și să împingă economia într-o recesiune severă, arată o analiză realizată de compania de consultanță Frames pentru StartupCafe.
Deprecierea rapidă a monedei naționale pune presiune directă pe inflație și pe puterea de cumpărare, în timp ce costurile de finanțare ale statului cresc accelerat. „Corecțiile dictate de piețe sunt nemiloase și, din păcate, vor fi extrem de costisitoare pentru toți românii”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Într-un context european complicat, România devine mai vulnerabilă decât oricând la percepția investitorilor. Orice semnal de instabilitate politică este taxat imediat prin costuri mai mari și presiune pe curs.
Agențiile de rating monitorizează în timp real situația din România, iar o retrogradare la categoria „junk” ar avea efecte în lanț: credite mai scumpe, investiții mai puține și presiune suplimentară pe economie.
„Sper ca dl. Bolojan, în calitate de premier interimar și Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, să asigure continuarea la timp a plăților și să își respecte fără excepție angajamentele publice. Și asta în condițiile în care disciplina financiară nu mai este doar o recomandare teoretică, ci o regulă de supraviețuire. Doar așa poate fi protejată capacitatea statului de a se finanța de pe piețele internaționale”, afirmă Negrescu.
În lipsa unui guvern stabil și a unui plan coerent, riscul unei decizii drastice din partea agențiilor crește exponențial.
26 de miliarde de euro în joc: PNRR, SAFE și OCDE, la un pas de blocaj
Anul 2026 este descris de analiști drept un moment critic pentru România. Trei proiecte strategice majore depind direct de stabilitatea politică.
Primul este PNRR, care poate aduce încă 10 miliarde de euro până în august, însă progresul este lent.
„N-am reușit până acum să atragem decât o tremie din banii puși la dispoziție de Bruxelles. Dacă nu vom reuși să respectăm angajamentele de reformă, PNRR va rămâne în istoria României drept Planul Național de Reforme Ratate”, spune Negrescu.
Al doilea este programul SAFE, în valoare de peste 16 miliarde de euro, esențial pentru infrastructură și apărare.
„SAFE nu e o conspirație, este o gură de oxigen pentru România din perspectiva securității naționale. Avem șansa de a ne relansa producția din industria de apărare și să continuăm autostrăzile. Și asta la un cost nesperat de bun. Cei 16,68 miliarde de euro sunt oferiți la o dobândă de numai 3% față de 7% cât se împrumută în mod normal statul și cu o perioadă de grație de 10 ani. Practic ne modernizăm armata și infrastructura cu un credit pe care îl vom plăti în 45 de ani de acum încolo”, arată analiza Frames.
Al treilea obiectiv este aderarea la OCDE, crucială pentru credibilitatea internațională.
„Dacă nu vom avea rapid un guvern capabil să pună în practică aceste reforme, din păcate ne vom îndrepta spre o recesiune dură, pentru că piețele nu vor ezita să sancționeze România pentru acest derapaj politic. Pe investitori nu îi interesează lupta electorală, cine dă mai bine la televizor, ei fac calcule seci, concrete, bazate pe date predictibile nu pe sloganuri și promisiuni de mai bine”, a mai spus Negrescu.
Paradox: economia începea să-și revină înainte de criză
În mod paradoxal, datele economice arătau o îmbunătățire clară înainte de criza politică. Deficitul bugetar s-a înjumătățit, de la 43,6 miliarde lei la 21 miliarde lei în primul trimestru, iar ponderea în PIB a scăzut de la 2,28% la 1,03%.
Veniturile au crescut cu 12,3%, pe fondul digitalizării ANAF, iar cheltuielile au fost temperate.
În același timp, investițiile străine reveniseră puternic, iar dezechilibrele externe începeau să se corecteze. Investițiile finanțate din fonduri europene crescuseră cu 12,7%, semn că economia se repoziționa pe baze mai sustenabile.
Toate aceste progrese sunt acum sub semnul întrebării.
„Dacă acești bani europeni nu mai vin pentru că nu suntem capabili să facem reforme, majoritatea investițiilor vor fi stopate, iar riscul unei recesiuni economice majore va deveni unul cât se poate de real”, mai arată analiza Frames.
Surse: Profit.ro, Digi24, StartupCafe.ro, Agerpres
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
