• Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a anunțat marți că inflația ar uma să urce până la 11% în iulie anul acestea, urmând ca din septembrie, să scadă.
• Guvernatorul BNR a demontat și acuzațiile de manipulare a leului și explică pentru prima dată de ce intervențiile recente pe piața valutară au fost „mult, mult, mult mai mici” față de cele 2025.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a anunțat marți că inflația ar uma să urce până la 11% în iulie anul acestea. Acesta a precizat că din septembrie, inflația ar urma să scadă până la 6% pe an, pe fondul unui efect de bază favorabil.
„Inflația va crește până în iulie, probabil se duce până la 11%, ca apoi, în august, să avemn o inflație de 6% iar la sfârșitul anului cinci și ceva”, a declarat Mugur Isărescu marți, la prezentarea Raportului privind inflația.
„E posibil ca și în Europa, inflația să crească. S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație”, a mai adăugat guvernatorul BNR.
Pentru 2027, BNR estimează o inflație în scădere, la 2,9% pe an, dar la fel ca nivelul de 2,9% anticipat în raportul din februarie. Inflația a urcat la 10,7% pe an în aprilie, de la 9,9% pe an în martie.
Ultimele două luni au fost marcate de o inflație ridicată, de circa 0,8% pe lună, pe fondul creșterii prețurilor carburanților, la care s-a adăugat și deprecierea recentă a leului.
„Traiectoria s-a inversat în luna martie ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu”, arată Isărescu. Restrângerea cererii de consum a acționat în sensul descreșterii inflației, în timp ce scumpirea carburanților pe fondul creșterii cotațiilor petrolului a acționat în sens invers, a adăugat guvernatorul.
Potrivit acestuia, creșterea abruptă a prețului petrolului a generat un nou val de presiuni inflaționiste în întreaga Europă.
„Traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efect invers”, a explicat Isărescu.
Acesta a vorbit despre ceea ce numește „inflația Ormuz”, referindu-se la impactul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz asupra piețelor globale de energie și materii prime.
„Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus guvernatorul BNR.
Isărescu: Inflația de bază încetinește pe fondul reducerii consumului
În același timp, Mugur Isărescu a precizat că inflația de bază, componenta asupra căreia politica monetară poate interveni mai eficient, a continuat să încetinească.
Potrivit acestuia, reducerea cererii de consum și temperarea costurilor salariale au contribuit la această evoluție.
„Inflația de bază, pe care putem să o controlăm noi, a decelerat din cauza reducerii cererii de consum și din cauza scăderii costului cu forța de muncă”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a admis însă că aceste evoluții au și efecte sociale negative, în condițiile în care salariile reale sunt afectate, iar consumul încetinește.
„Avem o evoluție surprinzător de bună cu costurile unitare cu forța de muncă, din punct de vedere al inflației. Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația”, a declarat el.
De asemenea, Isărescu a subliniat că și scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației.
„Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănunțul este social dureros, dar acționează în sensul temperării inflației”, a spus acesta.
Isărescu despre intervenția BNR asupra cursului valutar și manipularea leului
Mesajul central al guvernatorului BNR este că, dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Dar s-a întâmplat exact contrariul, a spus Mugur Isărescu, marți, la prezentarea Raportului privind inflația.
„Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Răspunsul pe care l-a dat guvernatorul: „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”.
„Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR.
Logica intervenției. De ce cumpără BNR, și nu vinde
Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro – din fonduri europene, din împrumuturi externe – pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, producând o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior (dacă e cazul) prin facilitatea de depozit.
Când au nevoie de lei, Finanțele nu vând 20 de milioane, ne vând un miliard, 2 miliarde de euro, a explicat Isărescu. „Vă dați seama, într-o piață valutară care e destul de subțire, să vinzi într-o zi un miliard de euro, înseamnă o apreciere puternică a cursului“, a mai spus el.
Isărescu a invocat analogia cu „Dutch Disease” – boala olandeză – fenomenul prin care intrările masive de valută apreciază cursul și distrug exportatorii de produse manufacturate, în special Philips. „Au ajuns să se întrebe: am renunțat la industria de înaltă tehnologie ca să devenim exportatori de gaze?”, a spus guvernatorul, adăugând că tocmai această logică a stat și la baza creării fondurilor suverane cum e cel din Norvegia.
Intervențiile din 2026: „Mult, mult, mult mai mici”
Una dintre cele mai semnificative dezvăluiri ale guvernatorului privește tocmai situația de moment. Spre deosebire de intervențiile ample din aprilie-mai 2025, BNR a acționat considerabil mai puțin pe piața valutară în 2026. „Mult, mult, mult mai mici decât au fost anul trecut”, a spus Isărescu, repetiția triplă subliniind că diferența este substanțială, nu marginală.
Concluzia guvernatorului: cursul pare să-și fi găsit un nivel de echilibru de piață. Rezervele se situează în parametrii optimi. Aceasta înseamnă, în opinia sa, că BNR își poate permite o flexibilitate mai mare față de leu – cu o dublă condiție esențială: continuarea corecției fiscale și asigurarea stabilității politice.
„Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a încheiat Isărescu, trasând granița clară dintre ce poate face banca centrală și ce depinde de deciziile politice.
Surse: HotNews, Gândul.
CITEȘTE ȘI: BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%. Avertisment: Inflația va continua să crească în următoarele luni
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
