• Numărul investitorilor în bitcoin și alte criptomonede a explodat de-a dreptul în România, ajungând la circa 2 milioane.
• Toate firmele implicate în piața crypto din UE trebuie să fie autorizate, însă România este singura țară din Europa unde nu există încă o lege care să implementeze aceste norme.
De la 1 iulie a intrat în vigoare și în România Regulamentul UE 1114/2023, care implementează normele Directivei MiCA. Practic, marea noutate, altfel premieră la nivel mondial, este că toate firmele implicate în piața crypto trebuie să fie autorizate. România este singura țară UE unde nu există încă o lege care să implementeze normele UE, motiv pentru care, în acest moment, autorizarea este imposibilă în țara noastră, deși avem unul dintre cele mai mari procente de investitori raportat la populație, adică peste 15%, cu așteptări de a ajunge chiar la 30% la finalul lui 2027. Un proiect de OUG a fost practic ignorat de Guvern și, în actualul context politic, nu are nicio șansă să devină literă de lege în următoarea perioadă, potrivit Economica.
Situația este cu atât mai gravă cu cât firmele care activează fără să fie autorizate în România sau în alt state al Uniunii Europene (UE) pot fi reclamate către parchete, care, la rândul lor, pot lua decizia de a deschide dosar penal pentru funcționare fără autorizație.
Într-o asemenea situație, investitorii nu ar avea responsabilitate juridică, însă sunt expuși unor riscuri financiare certe. De exemplu, dacă o firmă din zona cripto, fie că vorbim de emitenți de monede, de schimb valutar ori un administrator al unui ATM de crypto ajunge să aibă dosar penal, acesteia i se vor bloca conturile bancare, cu posibile efecte asupra clienților. De altfel, este pe masă și varianta ca băncile să ia astfel de decizii chiar înainte de a apărea un dosar penal pe o astfel de speță, în condițiile în care riscul s-a născut deja odată cu obligativitatea de autorizare impusă de Uniunea Europeană.
Conform unor estimări consultate de Economica și utilizate inclusiv în discuțiile oficiale, numărul investitorilor în bitcoin și alte criptomonede a explodat de-a dreptul în România, ajungând la circa 2 milioane. Suma totală deținută de aceștia depășește 12 miliarde de euro, în timp ce gradul de adopție a acestor active este printre cele mai mari din UE, aproape 15,5% din populație cu perspectiva de a se dubla până la finalul anului viitor. Nu toți cei 2 milioane de investitori operează prin firme înregistrate în România, însă potrivit estimărilor până la jumătate dintre aceștia o fac, fiind astfel expuși riscurilor generate de lipsa legislației.
Nicio firmă de crypto nu se poate autoriza în România, nici dacă vrea. Suntem singura țară UE fără o lege în domeniu. Urmează exodul, cu pierderi pentru buget și investitori
În lipsa legislației, România se află în situația paradoxală în care nu poate aplica o lege obligatorie pentru toate țările UE. Mai exact, în acest moment, nicio firmă de crypto înregistrată în România nu se poate autoriza aici, deși, de la 1 iulie, toate sunt obligate să aibă autorizație.
„În prezent, nicio autoritate din România nu este desemnată autoritate competentă în aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, astfel încât nu pot fi primite sau soluționate cereri formulate în temeiul acestui regulament european. Inițierea și desfășurarea procedurilor pentru emiterea unei autorizații în România vor fi posibile ulterior desemnării, în baza articolului 93 din Regulamentul MiCA, a autorităților naționale competente responsabile”, explică Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit acestuia, la nivel intern ASF se pregătește pentru momentul în care va putea interveni, însă momentan nu are nicio pârghie.
În acest context, este de așteptat ca o parte dintre aceste societăți să se autorizeze într-o țară UE care are legislație, adică orice țară UE cu excepția României, pentru ca apoi să activeze aici în baza sistemului denumit pașaport european, care permite oricărei firme din domeniul financiar (bancă, societate de asigurări sau de pensii, broker și acum și societate din zona crypto) înregistrate și autorizate într-o țară UE să ofere produse și servicii în orice alt stat UE prin simplă notificare. De altfel, conform datelor Economica, deja sunt firme care s-au mutat și altele care iau în considerare să o facă, mai ales că în Europa sunt țări mult mai dezvoltate și ca infrastructură digitală, nu doar ca legislație, cum ar fi țările baltice.
Ca efect, bugetul României va pierde sumele colectate din taxele și impozitele plătite în România de respectivele firme, ANAF va avea un control mai greu de realizat asupra veniturilor din criptomonede, autoritățile care ar fi putut să se ocupe de reglementare (în principal ASF) vor pierde posibilele venituri din taxe, iar românii care investesc prin firme de aici vor trebui să se adreseze, în cazul în care apar probleme, autorităților din țările unde vor fi înregistrate și autorizate aceste firme, demers evident mai dificil decât dacă ar fi făcut-o în România.
Niciun guvern din ultimii 2 ani nu s-a aplecat asupra acestei probleme, deși draftul actului normativ, conceput de ASF, Ministerul Finanțelor și BNR, era gata din decembrie 2024. Singurul moment în care legea care implementează normele UE privind piața crypto a fost luată în seamă a fost în aprilie acest an, când proiectul de OUG a fost parcurs în primă lectură în ședință de Guvern.
Ulterior, nici un alt pas legislativ nu a mai fost făcut.
CITEȘTE ȘI: Companiile românești finanțează economia circulară în proporție de 84% din surse proprii
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
