• România a încheiat anul 2025 cu 59,1 mii de locuințe finalizate, în scădere cu 3,1% față de cele 61,0 mii din 2024 și cu 12,5% sub nivelul din 2019, ultimul an dinaintea pandemiei.
• Este al doilea an consecutiv de contracție după vârful de 73,3 mii de unități atins în 2022, iar pierderea a aproape 14 mii de locuințe în doar trei ani indică o schimbare pe piața rezidențială.
Cele 59,1 mii de locuințe din 2025 rămân peste media anilor 2010-2017, când piața abia își revenea după criza financiară, însă traiectoria descendentă contrastează cu deceniul aproape neîntrerupt de creștere care a urmat după 2013.
Ritmul anual de variație confirmă caracterul profund ciclic al sectorului: după creșterea de peste 42% din 2008, anul în care s-au livrat proiectele demarate în plin boom al creditării, a urmat prăbușirea de peste 20% din 2010, apoi o recuperare lentă, întreruptă acum de scăderea de 14% din 2024 și de cea de 3,1% din 2025, arată o analiză Termene.ro.
Descompunerea pe medii de rezidență arată că întreaga corecție s-a produs în urban, unde numărul locuințelor finalizate a scăzut de la 43,1 mii în 2023 la 34,6 mii în 2024 și apoi la 31,7 mii în 2025, o pierdere cumulată de peste un sfert în doar doi ani.
În același interval, mediul rural a livrat constant între 26 și 28 de mii de unități pe an, ajungând în 2025 la 27,4 mii. Rezultatul este o rebalansare vizibilă a pieței: ponderea urbanului a coborât la 53,7%, față de peste 60% în 2020, iar ruralul a urcat la 46,3%.
Această rezistență a ruralului trebuie însă nuanțată, pentru că o parte semnificativă din construcțiile încadrate statistic la rural se ridică în zonele suburbane din jurul marilor orașe, unde terenul este mai ieftin și procesul de autorizare mai rapid.
Ponderea urbanului rămâne totuși departe de minimele istorice: în a doua jumătate a anilor '90, când șantierele de blocuri moștenite din perioada comunistă se închiseseră, orașele abia dacă mai generau 34-35% din locuințele noi, față de 85% în 1990.
Structura pe număr de camere confirmă o tendință clară de comprimare a locuinței nou-construite. Garsonierele au ajuns să reprezinte 11,6% din total în 2025, aproape dublu față de 6,0% în 2000, iar apartamentele de două camere au urcat la 30,9%, astfel încât locuințele de cel mult două camere însumează astăzi 42,5% din producția anuală, față de aproximativ 30% la începutul anilor 2000.
Locuințele cu cinci sau mai multe camere au coborât de la 22,2% din total în 2008 la doar 12,7% în 2025, iar segmentul de patru camere s-a restrâns la 18,3%.
În spatele acestei comprimări stau doi factori: erodarea puterii de cumpărare raportată la prețurile pe metru pătrat, care împinge cumpărătorii finali spre suprafețe mai mici, și ponderea tot mai mare a achizițiilor în scop de investiție, oamenii considerând că apartamentul cu două camere sau garsoniera oferă cel mai bun randament la închiriere.
Cea mai amplă transformare a ultimelor trei decenii și jumătate rămâne retragerea aproape completă a statului din construcția de locuințe. Din cele 59,1 mii de unități finalizate în 2025, doar 2,6 mii, adică 4,4%, au fost realizate din fonduri publice, în scădere cu 2% față de anul precedent, în timp ce fondurile private au acoperit 56,4 mii de locuințe.
Spre comparație, în 1990, statul finaliza 42,8 mii de locuințe, aproape 90% din total, iar retragerea sa a fost atât de abruptă încât la finalul anilor '90 contribuția publică coborâse deja sub 10%, cu un minim de doar 900 de unități atins în 2019.
Într-un context în care accesul tinerilor la prima locuință se deteriorează, iar fondul locativ public disponibil pentru chirii sociale este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, un ritm de 2,6 mii de locuințe publice pe an arată că politica de locuire a României se rezumă, în practică, la a lăsa piața să decidă cine, unde și ce construiește.
Media națională de -3,1% ascunde evoluții județene extrem de divergente. Maramureșul a crescut cu 49,4% față de 2024, urmat de Bacău cu 33,5%, Alba cu 27,3%, Vrancea cu 24,2% și Teleorman cu 22,5%. Aceste creșteri procentuale spectaculoase trebuie analizate prudent, deoarece în aceste județe cu volume mici, câteva sute de locuințe în plus mută semnificativ procentul.
La celălalt capăt, Caraș-Severin a scăzut cu 45,8%, Hunedoara cu 39,1%, iar Galațiul și Tulcea au pierdut aproape un sfert din volum, în timp ce Bucureștiul, cea mai mare piață rezidențială a țării, a stagnat practic la -0,2%.
Mai multe, inclusiv graficele, pe Termene.ro.
Compania ploieșteană Termene.ro, platforma care oferă informaţii despre firmele din România, este cel mai important agregator de date din domeniul economic, o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, furnizor de informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de experiență profesională.
CITEȘTE ȘI: Peste 57% dintre locuințele vândute în România în 2026 au fost cumpărate prin credit ipotecar
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
