BNR a crescut prognoza de inflație la 6,1%

BNR, Mugur Isarescu, inflatie, progonoza, economie,

Categorie: Economic

: Scris de Elena CIOBANU; Publicat: 13 August 2026

• Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 5,5% la 6,1%, după ce a inclus în estimări efectele secetei, caniculei și crizei energetice.
• Ce a spus guvernatorul Mugur Isărescu, joi, la prezentarea Raportului asupra inflației pe luna august.

În noul raport, BNR menține perspectiva unei corecții puternice a inflației în trimestrul al treilea din 2026, în principal după disiparea efectelor statistice asociate majorării TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior.
Față de raportul precedent, însă, traiectoria anticipată a inflației a fost revizuită în sus, iar cauzele luate în calcul sunt criza din Golful Persic, seceta severă și creșterea chiriilor administrate de stat.
„Prognoza noastră arată așa. Deci scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere, de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România. Dar chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și, în continuare, să intre în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV 2027”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a insistat că direcția generală a prognozei rămâne descendentă, chiar dacă estimările pentru finalul acestui an și pentru 2027 sunt mai ridicate decât cele din raportul anterior.

„Avem, în esență, o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice directe asociate majorării cotelor de TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior. Și, treptat, pe parcursul anului următor, intrăm în ținta de inflație. Scădere treptată a inflației și noi sperăm ca, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul țintei în trimestrul IV 2027”, a mai spus acesta.

Pentru sfârșitul anului 2027, prognoza a fost majorată de la 2,9% la 3,4%.

BNR include în scenariul de bază doar evoluțiile pe care le consideră suficient de certe, în timp ce evenimentele cu un grad ridicat de incertitudine sunt tratate drept riscuri, a explicat mugur isărescu.

„La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert, dacă nu în totalitate cert, în prezent. Restul le trecem la riscuri. Nu putem să introducem în prognoză ipoteze, previziuni mai mult sau mai puțin fondate. Deci coordonatele mediului extern se bazează pe ipoteza normalizării treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate. S-ar putea să fie chiar mai mult decât episoade de volatilitate și ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a declarat guvernatorul BNR.

BNR se așteaptă la noi scumpiri ale carburanților

O parte importantă a presiunilor asupra prețurilor din acest an vine din energie și combustibili. Potrivit datelor BNR, combustibilii au o contribuție de 1,1 puncte procentuale la inflația prognozată pentru finalul lui 2026, în timp ce pentru anul următor contribuția este estimată la numai 0,2 puncte procentuale.

„Pentru acest an, mai avem o creștere suplimentară a prețurilor la combustibili, pe care trebuie să o avem în vedere. Dacă vă uitați, 6,1% la sfârșitul acestui an are o componentă energetică, în partea albastră, substanțială față de anul următor, când credem că această componentă se va diminua mult, să nu spunem că va dispărea.
CORE2 ajustat, la sfârșitul acestui an, rezonabil, ca să spun așa, în jur de 3,5%, reprezintă în continuare ceva peste prognoza anterioară, tot datorită secetei, dar este descendent în traiectorie și, în parte, și datorită efectelor crizei energetice și a combustibilului. Dar traiectoria este descendentă”, a declarat Isărescu.
Proiecția BNR arată că inflația CORE2 ajustat este estimată la 5,4% în trimestrul IV din 2026, față de 4,8% în raportul din mai, și la 3,1% la sfârșitul anului 2027, comparativ cu 2,5% în prognoza precedentă.

Traiectoria inflației de bază este influențată, potrivit BNR, de scumpirile serviciilor de telecomunicații din iulie și ale polițelor RCA, deprecierea recentă a leului, efectele indirecte ale șocului energetic și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în ianuarie 2027.

În sens opus ar urma să acționeze disiparea acestor șocuri, efectele consolidării fiscale, temperarea costurilor salariale și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste.
Printre principalele incertitudini ale prognozei se află evoluția conflictelor geopolitice și a crizei energetice. BNR menționează drept riscuri noi escaladări ale conflictelor, volatilitatea piețelor financiare globale, eventuale perturbări simultane ale traficului prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, afectarea livrărilor de petrol, precum și condițiile meteorologice extreme.
„În momentul actual, nu putem să ne aventurăm să spunem că se va termina războiul din Golf mâine, peste o lună sau două. Nu avem aceste date care să ne ajute să prezentăm o asemenea perspectivă. La prețurile materiilor prime, în special componente energetice și bunuri alimentare, mai degrabă în sensul creșterii sunt riscurile și, în principal, ele probabil că vor influența și bunurile alimentare. Dar, până acum, dacă ne uităm la indicele prețurilor de consum recent prezentat, bunurile alimentare au acționat mai degrabă în sensul dezinflației, deci au avut creșterea cea mai mică”, a afirmat Isărescu.

Mugur Isărescu: Consolidarea fiscală nu necesită noi majorări de taxe

În ceea ce privește politica fiscală și de venituri, guvernatorul BNR a subliniat importanța finalizării PNRR și a continuării consolidării fiscale.
„În ceea ce privește deciziile administrative și cele privind politica fiscală și de venituri, în ambele sensuri, mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este esențial. Cu suișurile și coborâșurile de rigoare pe care le vedem pe scena politică, procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția. Vom avea presiuni sociale, inclusiv salariale, dar consolidarea fiscală trebuie să continue și pe termen mediu”, a declarat acesta.

Expirarea plafonărilor și efectele ei

Isărescu a atras atenția și asupra expirării schemei de protecție a consumatorilor pentru prețul gazelor naturale și asupra presiunilor care pot apărea pe piața muncii: „Asistăm la expirarea schemei de protecție a consumatorilor în cazul prețului gazelor naturale. Pe piața muncii, cum v-am spus, ceva mai puțină tensiune structurală, mă refer, dar o să avem în continuare tensiuni sociale legate de majorările de salarii, mai ales în zona bugetară”.

Consumul scade, iar perspectivele economiei pe termen scurt rămân rezervate

Datele prezentate de BNR indică o deteriorare a cererii interne. Potrivit BNR, deficitul de cerere agregată se adâncește, iar perspectivele economiei pe termen scurt rămân rezervate. Consumul privat și-a accentuat scăderea, pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii accesului la creditare și al nivelului redus de încredere în rândul consumatorilor. În același timp, investițiile au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent.
BNR consideră că majorarea potențialului productiv al economiei depinde în mod fundamental de accelerarea absorbției fondurilor europene.

Pe piața muncii, banca centrală observă condiții mai relaxate, în principal ca urmare a noilor ajustări ale ocupării și a unor creșteri salariale mai modeste.

Atitudinea politicienilor contează pentru economie

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a mai afirmat, joi, în conferinţa de presă, că declaraţiile publice, mai ales în situaţii dificile, cum a fost în acest an, când se aştepta verdictul agenţiilor de rating cu privire la statutul României, pot să dăuneze intereselor ţării.

„Există un lucru care trebuie să ne dea de gândit: în situaţiile acestea dificile, vorbele sunt mai tari decât faptele, atenţie la declaraţii", a avertizat Isărescu.

El a vorbit despre perioada aprilie - mai, când unii politicieni s-au referit la posibilitatea reducerii TVA.

„Nu e vorba numai de decizii, ci şi de vorbe care trebuie mai bine cântărite când sunt spuse în spaţiul public, altfel o să o păţim", a adăugat Isărescu.

Guvernatorul a precizat că anunţul favorabil venit dinspre agenţiile de rating s-a datorat, până la urmă, deciziilor luate de această coaliţie de guvernare.

„Nu toţi agreează măsurile în acelaşi fel. Dacă eşti de dreapta, consideri că TVA-ul, majoritatea TVA-ului este decizia cea mai bună. Cei de stânga spun: «Nu, domnule, este regresivă, este o impozitare regresivă, nu este bun». Şi apar tensiuni. Dar, în situaţia actuală, dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliţiei trebuie să se reaşeze la masă, cât le vine de greu. Efectiv, politica, am fost şi un an în politică, e arta compromisului, nu? Fiecare trebuie să facă concesiile necesare, să ducă ţara mai departe", afirmă Isărescu.

„Păruielile" nu trebuie să aibă loc în public, avertizează guvernatorul BNR.

„Se aşează la masă, negociază, fac concesii reciproce. În interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal - am fost premier, am asistat la asemenea păruieli -, dar în public trebuie închise toate discuţiile astea, care sunt şi inutile până la urmă, că nu-i folosesc nimănui, niciunui partid'', a afirmat Isărescu.

Isărescu: „Investitorii, agenţiile de rating, CE şi instituţiile financiare internaţionale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”

„Nu pentru că avem neapărat o problemă de credibilitate, pentru că v-am spus că decizia a fost corectă, ci pentru că investitorii, agenţiile de rating, dar şi Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”, a spus Mugur Isărescu.

„Nu a fost o binefacere acordată României”

El a menţionat, în acest context, că deciziile agenţiilor de rating de a menţine calificativul acordat României au fost corecte, nu o binefacere acordată ţării noastre.

„Corecţia fiscală pe care a făcut-o România, o spun cu toată responsabilitatea, este majoră şi decizia a fost corectă, că nu am fost retrogradaţi, dar, încă o dată, este şi meritul colegilor noştri, din generaţia imediat următoare”, a declarat Mugur Isărescu.

În ultimele două săptămâni, agenţiile de evaluare financiară Fitch Ratings şi Moody’s au decis menţinerea României în categoria recomandată investiţiilor, prin păstrarea ratingurilor („BBB minus” şi respectiv „Baa3”) şi a perspectivei negative.

Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR este programată pentru 8 octombrie, iar pe 12 noiembrie banca centrală va prezenta următorul Raport asupra inflației.

CITEȘTE ȘI: BNR menţine, din nou, rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. Ce urmează