• Pe 1 august s-a împlinit un an de când cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% s-au comasat la 11%. Cota standard nu mai fusese schimbată din 2017.
• La un an distanță, datele permit o primă evaluare a perioadei care a urmat acestei modificări, potrivit Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Pe partea statului: veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 25,1% peste aceeași perioadă din 2025.
Pe partea economiei: volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat unsprezece luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de aceeași lună din 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a marcat cea mai severă contracție din această secvență de unsprezece luni. Secvența a început în august 2025, luna în care au intrat în vigoare noile cote de TVA.
Companiile le-au aplicat din prima zi. Au refacturat, au regularizat contractele aflate în derulare, au recalculat prețurile. Legea nu prevedea o perioadă de tranziție.
Rezultatul bugetar se vede în execuția pe șase luni. Deficitul a coborât de la 3,64% la 2% din PIB, o reducere de 28,8 miliarde de lei. Reducerea deficitului a venit predominant din dinamica veniturilor: veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 0,8%, până la 383,55 miliarde. În termeni nominali, veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde.
Cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB, de la 19,85% la 18,66%, dar nu au scăzut în lei. Cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde; dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde. PIB-ul s-a contractat cu 0,8% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.
„CONAF are 15.000 de companii membre, cu peste 245.000 de angajați, susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru niciun membru al său. Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri”, potrivit CONAF.
Pentru companiile care nu aplică sistemul TVA la încasare, exigibilitatea TVA poate interveni înainte ca factura să fie efectiv încasată. Dacă obligația fiscală nu este achitată la scadență, dobânzile și penalitățile se calculează începând cu ziua următoare. Când debitorul este o autoritate publică, Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare. Diferența este că acest drept nu funcționează, în practică, printr-un mecanism automat și simetric celui aplicabil obligațiilor fiscale.
Nu are nici măsurătoare. Statul raportează plățile restante și arieratele, acestea din urmă fiind definite legal printr-o întârziere mai mare de 90 de zile. Ceea ce lipsește este un indicator public, standardizat și ușor comparabil, care să arate, pentru fiecare instituție, în câte zile își plătește efectiv facturile.
Iar unele datorii nu intră deloc în definiție. În sectorul energetic, volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru 2026 a prevăzut o alocare de 3,75 miliarde de lei pentru decontări.
CITEȘTE ȘI: ANAF schimbă modul de emitere a certificatelor de înregistrare fiscală și de înregistrare în scopuri de TVA
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
