• Potrivit lui Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, cu un credit neguvernamental de 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate.
• „Mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie”, subliniază viceguvernatorul.
Oficialul BNR atrage atenția, în blogul său, și asupra efectului de evicțiune exercitat de stat: băncile și-au triplat în ultimii 10 ani deținerile de titluri de stat, până la circa 230 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, iar expunerea guvernamentală a ajuns la 28% din activele bancare, cel mai ridicat nivel din UE.
Potrivit viceguvernatorului, dezvoltarea economiei pe baze solide face imperativă creșterea intermedierii financiare, respectiv a capacității sistemului financiar de a mobiliza economisirile și de a le direcționa către consum și investiții. Fără consolidarea acestui canal, potențialul economiei rămâne insuficient valorificat, apreciază acesta.
Decalajul față de restul Uniunii este considerabil: intermedierea financiară din România se situează la peste 10 puncte procentuale din PIB sub cea a Poloniei, următoarea țară clasată, iar dimensiunea sectorului financiar nebancar este, la rândul ei, printre cele mai reduse din UE, arată Marinescu. Nivelul redus al intermedierii contrastează însă cu gradul ridicat de îndatorare a companiilor, paradox pe care viceguvernatorul îl explică prin structura finanțării firmelor.
Împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă o treime din sursele asimilate finanțării companiilor, în timp ce împrumuturile de la băncile și IFN-urile autohtone totalizează mai puțin de o zecime, volum echivalent cu resursele obținute de firme din creditarea nerezidentă intra-grup. Situația reflectă atât preferința firmelor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost, cât și gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficiențe mari de capitalizare, precizează oficialul BNR.
Majoritatea companiilor nu apelează la creditare bancară: peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an, potrivit analizei. În schimb, firmele recurg la amânarea plății facturilor către furnizori, practică ce expune atât creditorul, cât și debitorul la riscuri de lichiditate și de neplată în lanț. Față de statele UE, ponderea creditului comercial este cea mai ridicată în România, la un nivel similar Bulgariei și Croației.
Viceguvernatorul subliniază că, pentru firmele care apelează frecvent la creditul comercial, această formă de finanțare este mai scumpă decât creditul bancar. În exemplul unei facturi cu termen de plată de 60 de zile și un discount de 2% pentru achitare în cel mult 10 zile, costul anualizat al renunțării la discount este de 15,7%, în timp ce dobânda medie, netă de comisioane, la creditele noi acordate societăților nefinanciare a fost în ultimii trei ani de 8,6%, cu valori maxime care nu au depășit 9,3%.
Problemele de guvernanță corporativă, durata mare de plată a facturilor între firme, costul evaluării debitorilor și eficiența scăzută a procedurii de insolvență cresc costurile creditării, astfel că doar o pondere redusă a firmelor primesc de la bănci și IFN-uri întreaga finanțare solicitată: sub 20% în cazul IMM-urilor și sub 50% în cazul corporațiilor, potrivit Sondajului BNR privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din iunie 2026. Băncile preferă să acorde mai puține credite, chiar dacă dispun de resurse, atunci când anticipează costuri mai mari de recuperare, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept raționalizarea creditului, arată viceguvernatorul.
Finanțarea economiei este grevată, în special în ultimii ani, de presiunea efectului de evicțiune din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare, mai arată Marinescu. Atunci când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc și sectorul privat investește mai puțin, cererea de finanțare a sectorului bugetar afectând atât disponibilitatea, cât mai ales costul finanțării pentru privat. „Mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie”, conchide viceguvernatorul.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
