• Impozitul pe profit plătit de firmele din România este sub nivelul mediu din țările OECD, dar nemulțumirea antreprenorilor de la noi este una dintre cele mai mari din regiune.
• Companiile în general nu fug de taxe, ci de frecvența schimbării acestora”, a spus Flavius Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere al IFA România.
Comparația nu spune însă nimic despre ce se întâmplă între două modificări, acolo de unde se trage de fapt zbaterea antreprenorilor.
„Impredictibilitatea apasă cel mai mult pe spatele antreprenorului (…). Companiile în general nu fug de taxe, ci de frecvența schimbării acestora”, a spus Flavius Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere al IFA România, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România și partener la JASILL Accounting & Business, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.
Presiunea îi împinge pe unii dintre antreprenori spre soluția promovată intens în reclamele și mesajele de pe rețelele de socializare, mutarea businessului într-o țară vecină sau chiar înregistrarea activității într-o jurisdicție cu impozitare zero. Flavius Jakubowicz explică de ce astfel de decizii sunt departe de a fi practice.
„Dacă ești un antreprenor cu CNP în România și îți înființezi o firmă în Insulele Virgine Britanice, unde impozitarea este zero, însă tu deții acea companie doar din punct de vedere scriptic, centrul intereselor vitale îți este în România și deciziile le iei din România, atunci nu ai rezolvat nimic. Nu ai făcut decât să amâni o impozitare prin niște cheltuieli care nu au o substanță economică reală. Acele cheltuieli sunt deductibile doar pe o perioadă limitată, până vine ANAF-ul în control”, a explicat consultantul fiscal citat de Termene.ro.
Avem de-a face cu o contradicție în ceea ce privește modificările fiscale care nu apar peste noapte. În România, cel puțin, este exact contrariul. Marea majoritate a modificărilor fiscale apar destul de rapid și, de cele mai multe ori, companiile și mediul de afaceri, câteodată chiar și populația, nu ajung să se adapteze.
Ce ajunge pe masa noastră? În primul rând, impactul. Trebuie să vedem care este impactul unei modificări fiscale și aici, chiar dacă se modifică doar anumite cuvinte sau o bază impozabilă, nu neapărat o cotă de impozit, explică specialistul.
Dacă, să spunem, păstrez aceeași cotă de TVA, nemodificată, însă în structura legii și a definiției mărești cumva baza impozabilă și niște activități sau niște produse care erau excluse din acea bază se introduc, automat înseamnă o modificare fiscală cu un impact semnificativ pe care îl pot avea în cadrul companiilor.
Rolul nostru este să fim o voce neutră, independentă și profesionistă pentru autoritățile din România, să evaluăm și să ajutăm ca impactul să fie absorbit de mediul economic cât mai sigur și, nu în ultimul rând, să oferim sprijinul necesar companiilor pentru a implementa și a absorbi modificările fiscale care se fac.
În general, unul dintre principalele obiective ale noastre ca specialiști în cadrul IFA România și IFA la nivel internațional este de a veni cu acel input practic și soluții care să fie cumva ușor de implementat. Orice modificare fiscală care apare în legislație are un cost de conformare, care cost de conformare trebuie să fie din ce în ce mai mic.
Companiile mari au un cost semnificativ mai redus pentru că au o infrastructură foarte mare și o bază de desfacere foarte mare, dar companiile mici sunt cele mai afectate pentru că nu au capacitate de adaptare, nu au resurse suficiente pentru a aloca pentru consultanță și pentru implementare.
N-aș spune că suntem vocea companiilor sau doar vocea unei părți. Suntem o voce independentă și neutră. Suntem acei specialiști care încearcă să analizeze foarte clar impactul și să rămână pe linia de mijloc, să vadă și partea cezarului, respectiv a statului, căruia trebuie să-i dai taxe, pentru că este mecanismul prin care funcționează un stat, dar și pe cea a contributorului, persoană juridică în cazul nostru, care trebuie să absoarbă cât mai bine șocul, a mai spus Flavius Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere al IFA România.
Prima dată verific dacă acea modificare fiscală pe care mi-o spune clientul este deja publicată în Monitorul Oficial. Până la publicarea în Monitorul Oficial, chiar dacă ea este adoptată de organul legislativ, mai poate suferi modificări, cu toate că n-ar trebui. Elementul de bază este publicarea în Monitorul Oficial.
Ulterior, cel mai important este să analizez exact ceea ce a vrut să spună legiuitorul. De cele mai multe ori, clientul interpretează în avantajul și în favoarea lui, însă, în momentul în care noi traducem din „fiscaleză” și din „legaleză” impactul în cadrul unei companii, atunci lucrurile nu mai sunt atât de roz.
Rolul nostru este să prevenim un eventual impact negativ asupra companiilor, pentru că o aplicare greșită a unei modificări fiscale sau implementarea unei abordări fiscale greșite acum te va costa foarte mult în viitor.
Zece ani de modificări ale cotelor
Când vorbim de TVA, atât la nivelul României, cât și la nivel european, știm că este principala sursă de finanțare a oricărui stat, pentru că are ponderea cea mai mare și, nu în ultimul rând, este o taxă pe consum și o taxă pe care o plătește consumatorul final.
Între profesioniști, între companii, TVA-ul este cumva neutru. O companie care este plătitoare de TVA nu face decât să colecteze și să transfere mai departe către stat acest TVA. De aceea, de multe ori, oamenii din fiscalitate și organele de control spun că „TVA-ul este dulce ca mierea”, pentru că îl colectezi în cadrul companiei tale și, înainte de a-l da către stat, te mai înfrupți un pic din el și nu este tocmai ok, a mai explicat Flavius Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere al IFA România.
Din perspectiva mecanismului de TVA și a fluctuațiilor de cote, de fiecare dată când guvernul se confruntă cu o situație dificilă din punct de vedere economic, are acest instrument de majorare a cotei de TVA. Pentru economie nu este sănătos, este cumva dăunător, însă are un impact rapid în economie și în bugetul de stat. Dacă vrei să colectezi foarte repede bani, atunci modifici cota de TVA. Și cu un punct procentual, impactul este unul semnificativ pentru bugetul țării.
Totuși, când ajungem să majorăm, fie că vorbim de cota de TVA, de impozitul pe profit, impozitul pe micro sau pe dividende, în momentul acela apare riscul mai mare de neconformare și de evaziune. Firește, este în firea omului, în ADN-ul lui, ca de fiecare dată să caute portițe să plătească mai puțin.
Așadar, o majorare de impozit îți aduce de cele mai multe ori un efect rapid pe termen scurt, însă pe termen mediu și lung nu putem spune că este neapărat fezabilă, pentru că la un moment dat efectul dispare. Dacă ne uităm chiar la majorarea de TVA care a avut loc anul trecut, în august 2025, acum, în august 2026, efectul de bază dispare. Este un ciclu de aproximativ 12 luni în care acest efect crește, crește, crește și după aceea dispare din economie.
România a fost în anumiți ani aproape cel mai bun paradis fiscal din Uniunea Europeană, pentru că în anul în care aplicam un impozit de 5% pe dividende s-a suprapus și acel impozit de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și, dacă nu mă înșel, și plafonul de 1 milion de euro, care la scurt timp a devenit 500.000 de euro. Aveai, așadar, într-o țară europeană, un nivel de impozitare de aproximativ 6% pentru 1 milion de euro. Era raiul pe pământ.
Lucrurile n-au rămas foarte mult timp așa, dar chiar și atunci anumiți antreprenori spuneau că avem o fiscalitate ridicată. Da, avem o fiscalitate ridicată și încă persistă acolo în zona de impozitare a muncii, care este altă discuție. Totuși, din punct de vedere al capitalului, al business-ului, la momentul respectiv stăteam foarte bine.
Nici acum nu suntem foarte rău în comparație cu țările dezvoltate din vestul Uniunii Europene. Avem 16% impozit pe profit și 16% impozit pe dividende, care s-a mărit începând cu 1 ianuarie. Totuși, în momentul de față sunt companii care încearcă să planifice cât mai bine această sarcină fiscală.
Când sarcina fiscală crește
O companie serioasă, mare, nu își face bugetul doar de pe un an pe altul, îl face pe cel puțin trei ani, chiar și cu o proiecție pe 5 ani care este ajustată după trei ani. Totuși, dacă de la un an la altul modifici o cotă de impozit de 5%, extrapolând pe un orizont de cel puțin trei ani am putea spune că avem un impact real de 15%, ceea ce afectează destul de mult cifrele companiei.
Ce se întâmplă în momentul de față? Companiile se sperie. Automat, îngheață investițiile și tot ce înseamnă dezvoltare. Asta înseamnă încetinirea consumului și a valorii adăugate care ajunge în economie. Mai mult decât atât, se pot aștepta ca lucrurile să se înrăutățească și automat pun pe hold partea de angajări, dezvoltarea. Pot chiar să intre într-o zonă negativă, să facă concedieri, a mai explicat Flavius Jakubowicz.
Dacă ne uităm la sfârșitul lui 2025 și începutul lui 2026, asistăm la niște valuri destul de mari de concedieri, la companii foarte mari. Desigur, le punem și pe seama digitalizării. Companiile încearcă să-și optimizeze cât mai mult costurile, pentru că spre deosebire de stat, o companie încearcă să optimizeze atunci când nu mai atinge indicatorii la care s-a angajat.
Când vrei să-ți optimizezi business-ul sau bugetul, fie că vorbim de bugetul de acasă, în familie, la compania ta sau la stat, ar trebui să funcționeze același principiu. Primul lucru pe care îl facem este să ne uităm care sunt veniturile și să încercăm să le maximizăm și să suplimentăm sursele. În plan secund, trebuie să analizăm cheltuielile și să facem o reducere a acestora.
Ei bine, dacă în bugetul propriu sau în companie facem aceste lucruri, din păcate statul nu ține trendul. De fiecare dată când obține venituri mai multe, încearcă mai mult scriptic să reducă cheltuielile. Dacă ne uităm la execuția bugetară, observăm că, de fapt, nu s-au redus cheltuielile sau s-au redus ca pondere, dar ca volum au crescut. Aici trebuie, de fapt, să ne uităm foarte atent calcule și la cifre.
O foarte mare parte a problemelor care sunt la nivelul economiei și al bugetului României provin din partea de cheltuieli care nu sunt ținute în frâu de către stat. Sunt foarte multe artificii contabile. De ce? Pentru că noi, contabilii, câteodată cam stricăm socotelile acolo unde ele nu funcționează. Scoatem în față niște cifre care aparent arată bine, dar dacă le analizăm foarte temeinic, vedem că, de fapt, impactul nu este semnificativ.
Impozitarea microîntreprinderilor
Când s-a majorat plafonul la 1 milion de euro, mediul de afaceri a fost foarte surprins, pentru că acel plafon nu a fost solicitat. A venit într-un val de modificări fiscale și cumva din zona politicului. Mediul de business a zis „bogdaproste, mergem mai departe”.
Era de așteptat că această minune nu va ține foarte mult, a ținut chiar mai mult decât am preconizat noi. Pentru acel sistem de 1 milion de euro cu 1%, chiar și cu un angajat și unde plăteai contribuții la un salariu minim, raportul cost-beneficiu era excepțional.
Problema a început să intervină din 2023. Exista o presiune la nivel european. Foarte multe companii din alte țări din Uniunea Europeană își mutau și își înființau businessurile în România, beneficiind astfel de un tratament fiscal mai avantajos decât în țările de referință. La nivel european au fost discuții că noi stricăm iarăși socotelile.
Statul român, firește, avea interes să păstreze acest sistem, pentru că automat economia a funcționat, însă presiunea a crescut din ce în ce mai mare și am asistat la o scădere accelerată a plafonului, până la, aș spune eu, un nivel normal, echitabil, de 100.000 de euro. Cred că pe aici se va stabiliza plafonul, a mai declarat a spus președintele Consiliului de Supraveghere al IFA România.
Când vorbim de microîntreprinderi, vorbim de o companie la început de drum. Ai trecut de la stadiul de freelancer-antreprenor în anul unul, doi sau trei, când ai avut poate un PFA sau un II, și treci în următoarea etapă. Este exact ca la concursurile culinare, iei trei cuțite și mergi către zona de antreprenoriat. Și plafonul de 200.000 de euro era oarecum echitabil.
Cu privire la sistemul de impozitare pe microîntreprinderi, pe lângă avantajul principal al antreprenorului, pentru că investește mult mai puține resurse pentru conformarea fiscală, pentru că își plătește un contabil mai puține ore pentru acest sistem de impozitare, pentru că nu este deloc greu de calculat, trebuie să ne uităm și la avantajul, să spunem, la care a renunțat organul fiscal, pentru că era foarte ușor de verificat acest impozit.
Când marea majoritate a companiilor aplică sistemul de impozitare pe profit, întotdeauna va fi dezbaterea între organul fiscal și antreprenor cu privire la ce cheltuială este deductibilă și ce cheltuială nu este. Asta înseamnă resurse suplimentare, foarte bine pregătite alocate de organul fiscal pentru verificarea companiilor. Așadar, nu ne uităm doar la cotele care s-au modificat, ci și la impactul din spate asupra conformării.
Fiecare companie absoarbe șocurile total diferit. Companiile mici întotdeauna se gândesc ce au de făcut în următoarea perioadă ca să supraviețuiască. În general, până la un nivel de 0,5-1 milion de euro cifră de afaceri, antreprenorul știe cam ce are de făcut în primii ani de business.
Având o marjă foarte mică, orice modificare de cote de impozit, și la nivelul curent de fiscalitate, îi afectează direct și câteodată semnificativ business-ul. Astfel, trebuie să vadă cum poate să rămână competitiv în piață și să meargă mai departe cu businessul.
Din păcate, de multe ori antreprenorii nu au un backup la planul lor. Când se modifică o cotă de TVA sau se elimină una, apare un impact de câteva procente bune, mai ales dacă businessul se adresează unei persoane fizice. Acolo, costul final pe care tu îl plătești ca persoană fizică este direct impactat de TVA.
La o companie, și că plătește 9%, și că plătește 21%, impactul este cumva neutru. Există doar un impact asupra cash flow-ului, nu neapărat în cost, pentru că TVA-ul pentru o companie plătitoare de TVA nu reprezintă un cost. El reprezintă un cost pentru consumatorul final, persoana fizică, sau pentru acele companii mici care nu sunt plătitoare de TVA, unde automat există costuri mai mari.
Companiile mari fac primele simulări de stres, ca să vadă care este impactul real în anul în care se aplică modificarea fiscală, cu o proiecție pe următorii doi-trei ani, până când estimează o nouă modificare, în sens pozitiv sau negativ. Acolo vorbim însă de resurse alocate suplimentar și de o echipă de consultanță foarte bună.
De aceea le spun de multe ori antreprenorilor că, și dacă reprezintă un efort suplimentar, mai bine aloci un buget pentru consultanță acum ca să nu ai un cost foarte mare în viitor pentru că nu ți-ai făcut temele, a spus Flavius Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere al IFA România.
Mai multe pe Termene.ro
Compania ploieșteană Termene.ro, platforma care oferă informaţii despre firmele din România, este cel mai important agregator de date din domeniul economic, o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, furnizor de informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de experiență profesională.
CITEȘTE ȘI: Mulți investitori tratează obligațiunile României deja ca junk, deși nu a fost încă retrogradată
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
