Acuplarea dintre Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor pentru căderea guvernului Bolojan nu este una ideologică, ci strict operațională, vizând schimbarea centrului de decizie fără alegeri anticipate, de care social-democrații fug ca necuratul de tămâie.
Fără urmă de breaking news, guvernarea va pica. Nu știu dacă a performat sau nu. Experții vor explica — văd însă că ANAF ratează țintele de colectare în 80% dintre județe, ceea ce spune multe și despre alienarea unui stat obtuz, în care mediul privat este tratat execrabil, ca un contribuabil fără drepturi, dar cu obligații lunare fixe. Este o dezbatere care lipsește complet din peisajul public dominat de toxicitate propagandistică și politică de bodegă. Economia a devenit un subiect secundar, iar asta spune totul despre nivelul rușinos de scăzut al dezbaterii publice.
Subiectul nespus este însă altul. Miza reală a moțiunii este deblocarea banilor din programele naționale de investiții, cum ar fi Anghel Saligny — acea sursă de adăpat a rețelelor de nepotism politic conectate la șmenuri locale, alimentate din rezerva bugetară aflată la dispoziția prim-ministrului și lipsită de controlul specific fondurilor europene.
În guvernarea Ciolacu, aproximativ 15 miliarde de euro au trecut prin acest mecanism într-un singur an. Sub Bolojan, blocarea fluxului nu a însemnat o simplă ajustare, ci o tăiere directă într-un sistem de influență.
Din cealaltă perspectivă – cea politică - este relevantă observația din analiza publicată de HotNews, sub semnătura lui Cătălin Tolontan: PSD de azi nu mai are linia roșie pe care o avea PSD-ul lui Ion Iliescu. Ceea ce altădată era imposibil — asocierea oficială cu zona radicală — a devenit azi o simplă oportunitate de supraviețuire pentru un partid care își caută direcția. Nu asistăm doar la o mișcare tactică, ci la o degradare de fond: principiile nu mai contează, contează accesul la resurse. De aici și alianța: AUR aduce voturile, PSD pragmatismul.
Nu e vorba despre guvernare bună sau rea, ci despre reluarea accesului la bani. Între timp, în România reală, firmele se duc în cap, investițiile încetinesc, iar fondurile europene — și așa prost gestionate — riscă să fie pierdute. Acolo este viața reală a românilor, complet absentă din acest joc mizerabil al politicienilor. Moțiunea nu este despre o guvernare mai bună. Este despre deblocarea fluxului de bani. Restul este doar pretext pentru zgomot și manipulare.
-
Vezi toate producțiile video APH:https://actualitateaprahoveana.ro/aph-tv
