După mai bine de patru luni de interimat, negocieri proaste și calcule de partid, liderii politici s-au întors la Cotroceni să stabilească cine conduce Guvernul. Ar fi util ca oamenii ăștia să stabilească mai întâi ce anume mai e de condus.
Guvernul a căzut. Facturile au rămas
Scurt istoric: Într-un moment economico-politic mocirlos, PSD și AUR au dărâmat Guvernul Bolojan în luna mai. Au urmat peste patru luni fără un guvern cu puteri depline.
PSD spune acum că este pregătit să conducă. Poate. Rămâne însă întrebarea simplă: dacă era pregătit să guverneze, de ce n-a făcut-o imediat după ce a dat jos guvernul? Realitatea economică este una singură și era cunoscută și atunci: guvernarea României nu mai este de ceva vreme un premiu. Este o factură din ce în ce mai greu de plătit.
Basmele s-au terminat
Țara are deficite enorme, datorie în creștere și o economie aproape blocată. România se află la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, iar următoarele evaluări de rating vor măsura inclusiv capacitatea statului de a-și pune finanțele în ordine.
Discursul politic se termină
Nu există simultan bani pentru toate majorările, toate facilitățile, toate subvențiile, toate privilegiile, toate investițiile promise și pentru un stat care refuză să-și reducă propriile cheltuieli. Cine promite toate acestea are și obligația de a spune de unde ia banii.
Aritmetica nu negociază. Putem avea premier PSD, tehnocrat, guvern minoritar sau orice combinație mai inventează partidele în jurul mesei. Deficitul rămâne același. Următorul guvern va trebui să taie cheltuieli inutile, să reformeze administrația, să colecteze taxele pe care statul nu reușește să le colecteze, să protejeze investițiile și banii europeni și să spună „nu” unor revendicări populare pentru care pur și simplu nu există bani. Nu sună bine într-un discurs politic. Din păcate, matematica nu candidează la alegeri.
Nota de plată
România nu se împrumută cu declarații la televizor. Cei care ne finanțează se uită la deficit, datorie, stabilitate și la capacitatea unui guvern de a face ceea ce promite. După patru luni pierdute, singura întrebare de azi este cine are curajul să spună oamenilor că România nu mai are bani pentru toate basmele pe care politica le-a vândut ani la rând. A venit nota de plată. Sebastian Ignat
