Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: Politic

 

mihai apostolache lansare carte legea 215Conferențiarul universitar doctor Mihai Apostolache a comentat subiectul fierbinte al momentului, analizând tema referendumului consultativ propus de președintele Klaus Iohannis privitor la ordonanța de urgență legată de amnistie și grațiere. Mihai Apostolache este conferențiar universitar doctor în cadrul UPG Ploiești, ocupând și poziția de director al Centrului de Studii și Cercetări Juridice și Socio-Administrative din cadrul Universității de Petrol-gaze Ploiești.

Postarea lui Mihai Apostolache pe pagina personală Facebook

„Dincolo de fumigene

Zilele acestea au loc dezbateri intense pe tema referendumului anunțat de Președintele României. Sunt opinii pro, opinii contra, unele avizate, altele lipsite de fundament. Sigur, ne-am fi dorit sa discutam mai mult despre semnificația actului Unirii de la 1859 decât despre o tema care divide societatea: amnistia și grațierea. Atitudinea actorilor politici din aceste zile ne determină, însă, sa ne aplecăm asupra dispozițiilor constituționale privitoare la subiectele anunțate.

De la bun început trebuie să spunem ca informarea cu privire la organizarea unui referendum având ca tema amnistia și grațierea de către Președintele României este un efect al inițiativei Guvernului de a interveni in acest domeniu prin ordonanță de urgență. Prin urmare, cauza o reprezintă demersul Guvernului, iar efectul este inițiativă Președintelui de a organiza referendum. Dacă nu exista cauza, nu apărea efectul. Dincolo de această retorică cred că este indicat să vedem dacă Președintele poate să organizeze un referendum național pe tema amnistiei și grațierii.

Articolul 90 din Constituția României conferă Președintelui dreptul de a organiza un referendum cu privire la probleme de interes national, după consultarea Parlamentului. Procesul de consultare a forului legislativ este obligatoriu, nu însă și opinia exprimată de acesta prin hotărâre.

Practic, opinia exprimată de Parlament cu privite la problematica care urmează să fie supusă consultării populare de către Președinte îmbrăca forma unui aviz consultativ, Președintele putând să țină seama sau, din contră, să ignore opinia Parlamentului României. Parlamentul trebuie să își exprime opinia cu privire la solicitarea Președintelui in termen de 20 de zile de la sesizare. Textul constituțional nu stabilește care sunt problemele de interes național, lăsând la aprecierea Președintelui să stabilească care ar fi acestea.

Un pachet de astfel de probleme a fost cuprins in Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, însă, prin Decizia Curții Constituționale nr. 567 din 11 iulie 2006, dispozițiile legale privitoare la definirea problemelor de interes național au fost declarate neconstituționale. Potrivit acestei Decizii, "stabilirea prin lege a problemelor de interes național reprezintă un amestec al Parlamentului in exercitarea atribuțiilor exclusive ce îi sunt conferite prin Constituție Președintelui și, ca atare, o nesocotire a principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale".

Practic, conform jurisprudenței Curții Constituționale, Președintele României are dreptul exclusiv in stabilirea problemelor asupra cărora dorește să consulte poporul. Cu privire la tema amnistiei și grațierii s-a invocat faptul că aceasta nu poate face obiectul referendumului inițiat de Președinte, deoarece textul constituțional le îngrădește cetățenilor dreptul de a iniția propuneri legislative privitoare la amnistie și grațiere.

Numai că, in acest caz, nu este vorba de inițiativă legislativă, ci de consultare cu privire la o problemă de interes național. Problema amnistiei și grațierii nu devenea acum problemă de interes național dacă nu era adusă în dezbatere publică de catre Guvern. Intr-adevar, conform art. 74 alin.2 " nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.

Dar referendumul inițiat de Presedinte, în temeiul art.90 din Constituție, nu este un referendum legislativ, ci unul consultativ. El nu vizează adoptarea sau respingerea unei propuneri legislative, ci invitarea poporului să își exprime opinia cu privire la necesitatea , in acest moment, a amnistiei și grațierii. Dacă preocuparea poporului este în această direcție, tot Constituția prevede, în art. 73 alin.3 lit.i), că amnistia si grațierea colectivă se reglementează prin lege organică.

Interesant este faptul că, la momentul adoptării Constituției României in anul 1991, la articolul 90 s-au formulat patru amendamente care au fost respinse de Comisia Constituționala, dar unul dintre ele este sugestiv în înțelegerea acestui text constituțional și pentru aplicarea lui în situația de față.

Este vorba de amendamentul 687 formulat de senatorul Mihai Ruva, care a solicitat, așa cum rezultă din mărturiile profesorului Antonie Iorgovan, Președintele Comisiei Constituționale, cuprinse în lucrarea "Odiseea elaborării Constituției" (p.564), să se introducă un alineat nou la articolul 90 cu următoarea formulare: "Nu se admite recurgerea la referendum pentru măsuri fiscale și buget, de amnistie și de împuternicire pentru ratificarea tratatelor internaționale", argumentând faptul că este nevoie de anumite limitări în privința domeniilor de organizare a referendumului.

Comisia Constituționala a respins acest amendament, apreciind că " limitele la care se referă amendamentul sunt caracteristice situațiilor in care initiativa referendumului aparține alegătorilor și rațiunea instituirii lor - care nu poate subzista în cazul când referendumul este pornit din initiativa organelor statului (vezi inițiativa Președintelui) - rezidă in faptul că s-ar afecta însăși politica statului cu privire la finanțe și, respectiv, la aplicarea pedepselor ori relațiilor externe". Prin urmare, initiativa referendumului venind din partea Președintelui României, care reprezintă statul român, poate avea în vedere și amnistia și grațierea”.

Sursa: Facebook/Mihai Apostolache

Back To Top