Deputatul Dan Rădulescu, preşedintele USR Prahova, se implică în problema poluării din Ploieşti, reclamând faptul că normele legale pentru anumite emisii nocive din atmosferă se raportează anual şi nu ţin cont de variaţiile acestor indicatori statistici de-a lungul anului, creând premisele ca marii agenţi economici să polueze aerului pentru o perioadă îndelungată fără să fie măcar pedepsiţi. Totodată, parlamentarul remarcă faptul că nu există studii epidemiologice elocvente, anchete de simptome sau studii de impact asupra sănătăţii populaţiei expuse la poluanţii din aer.
Într-o postare amplă pe pagina sa de Facebook, deputatul prahovean prezintă corespondenţa purtată pe această temă cu Direcţia de Sănătate Publică şi afirmă că Ministerul Mediului și cel al Sănătății joacă rolul de "protagoniști absenți".
"Paradoxurile poluării unui oraș «nepoluat»
Episodul 1: Studiile epidemiologice sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire
SCENA 1: Pe 19 iulie 2017, am depus la Direcția de Sănătate Prahova, în temeiul Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, o cerere prin care solicitam următoarele:
1. Date/ statistici/ rapoarte, din intervalul 2007-2017, privind incidența bolilor, mortalitatea și morbiditatea asociate expunerii la poluanții din aer.
2. Evaluarea stării de sănătate a populației în raport cu expunerea la poluanții din aer, aferentă ultimilor zece ani.
SCENA 2 (31 iulie 2017): Răspunsul a venit detașat, elevat și…copiat. Da, plagiat, cu copy-paste aranjat, dintr-un studiu al ANMP, capitolul 8, paginile 5-6.
Nu se poate face o asociere semnificativa statistic si nici o corelatie statistica intre nivelul poluantilor din aer monitorizati si datele de sanatate raportate datorita:
1. existentei unei singure retele de monitorizare a calitatii aeruluitla nivelul aglomerarii Ploiesti);
2. sistemului de raportare anuala a datelor/indicatorilor de sanatate (morbiditate /mortalitate )(care nu surprinde variatiile acestor indicatori statistici de-a lungul anului corelate cu variatiile nivelurilor din aer ale agentilor poluanti monitorizati);
3. altor factori care interfera cu actiunea poluarii atmosferice in producerea afectiunilor amintite( infectiosi.endocrini.genetici.mod de viata);
4.lipsei unor studii epidemiologice /anchete de simptome/studii de impact asupra sanatatii populatiei expuse la poluantii din aer (costisitoare); In plus, stabilirea unei corelatii nu echivaleaza intotdeauna cu stabilirea unei relatii de cauzalitatee deoarece factorii de rise asociati, chiar daca in unele cazuri sunt determinanti ,nu coincid intotdeuna cufactorii etiologici (cauzali).
Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si nivelul poluantilor din aer poate fi pusa in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice.La nivelul judetului Prahova nu s- au efectuat astfel de studii. (exprimarea gramatical deficitară nu îmi aparține).
SCENA 3 (12. 09. 2017): Cu o logică minimală, știind zecile de studii epidemiologice privind benzenul din lumea civilizată (gândind că și românul e tot om, iar formula benzenului e universală), le-am sugerat oamenilor prietenește unde să caute studiile și cum poți salva un oraș cu un simplu search pe Google (sigur, bunăvoință să existe):
În perioada ianuarie-iulie 2017, la stația automată de monitorizare a calității aerului PH4-Primăria Brazi, pentru indicatorul benzen, s-au înregistrat valori crescute față de limitele admise de prevederile impuse prin legislația europeană - media acestei perioade a fost de 6.78 ug/mc (față de 5 ug/mc, limita admisă), iar, în repetate intervale orare, limita a fost depășită, prin valori de zece ori mai mari. Compus cancerigen, benzenul a fost deja asociat cu creşterea riscului de leucemie. Centrul Internaţional de Studii asupra Cancerului a clasificat benzenul ca element cancerigen pentru om (grupa 1), pe baza studiilor epidemiologice.
Ținând cont de elementele expuse anterior, în temeiul Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, prin prezenta, solicit răspuns la următoarele întrebări:
3. La nivelul județului Prahova, s-au efectuat studii epidemiologice descriptive sau analitice care să permită stabilirea raportului dintre morbiditatea și mortalitatea specifice bolilor asociate poluării aerului cu benzen și emisiile ridicate din ultima perioadă?
4. În cazul în care nu au fost efectuate astfel de studii, ce măsuri alternative intenționați să luați pentru a preveni înrăutățirea stării de sănătate a populației? Cum veți utiliza studiile epidemiologice menționate în preambulul prezentei solicitări pentru a corela factorii de risc cu patologiile asociate benzenului?
Scena 4 – 20.09.2017 – Răspuns DSP Prahova:
D.S.P. Prahova și-a manifestat disponibilitatea ca în cazul depășirii valorii limită a poluantului „benzen” să participe la elaborarea planului de calitate a aerului împreună cu celelalte autorități cu responsabilități în domeniu, în conformitate cu Legea nr. 104/ 2011.
În urma elaborării acestui «Studiu cu privire la poluarea aerului cu benzen în municipiul Ploiești și starea de sănătate a populației» și pe baza rezultatelor acestui studiu, Ministerul Sănătății va evalua riscurile asupra stării de sănătate a populației pentru situația specifică pentru care a fost elaborat și își va îndeplini atribuțiile și responsabilitățile ce îi revin în domeniu conform Legii nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Întrebări (retorice):
Sunt depășite valorile limită ale poluantului «benzen»???
Cum se aplică Legea 104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător???
Cât timp vor mai juca Ministerul Mediului și cel al Sănătății rolul de protagoniști absenți ai piesei noastre???", se arată în postarea publicată de deputatul Dan Rădulescu.
