„Poate astfel ar fi arătat și imaginea României, dacă Guvernul Boc nu și-ar fi asumat măsurile de austeritate luate încă de acum doi ani, poate nu. Cert este doar că acestea au făcut posibilă o traiectorie economico-financiară scutită de frecvențe acute, iar sacrificiile se vor dovedi, pe termen mediu și lung, că n-au fost făcute în van. Toate acestea ar trebui recunoscute și de opoziție, nu ca merite, ci așa cum sunt – ca fapte asumate, în interesul României și a românilor, pentru un viitor prosper, ca stat membru al unei Uniunii Europene stabile", se afirmă într-un comunicat de presă al UNPR Prahova. Comunicatul progresiştilor apără măsurile demarate cu doi ani în urmă de Guvernul Boc, amintind de situaţia Greciei care nu a reuşit să se reformeze, conform opiniei reprezentanţilro UNPR.Iată textul integral:
„După ore întregi de negocieri, miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord în privinţa unei noi tranşe de ajutor pentru Grecia. Aceasta va însuma 130 miliarde euro şi va fi legată de un pachet de măsuri de austeritate pe care Atena a promis că le va adopta în următorii ani şi care vor duce, teoretic, la scăderea datoriilor statului de la 160% din PIB la 120,5% în anul 2020. Asta în ciuda unei analize UE-FMI, deloc favorabilă în ceea ce privește capacitatea Greciei de a-și onora un alt nou împrumut.
Este adevărat, eventualitatea eliminării Greciei din Uniunea Europeană, speculată în ultimele zile de așteptare a deciziei miniștrilor din zona euro, nu era absolut deloc viabilă, documentele de constituire, de întregire și de funcționare a acesteia neavând rezolvare în această situație. Mai mult decât atât, nu numai că este un caz aparte, nemaiîntâlnit până acum, iar impunitatea unui stat membru al UE va crea un precedent în apariția iminentă, în perioade de criză, a unor situații similare. De altfel, neîncrederea în solvența Greciei s-a reflectat și în activitatea burselor europene, care au înregistrat astăzi scăderi semnificative.
Acest nou împrumut care se erijează într-o mână de ajutor este, de fapt, o povară care apasă greu umerii populației elene, pe termen lung. Problemele Greciei nu sunt exclusiv financiare, acestea fiind doar consecința altor probleme care au zdruncinat din temelii stabilitatea elenă: rata mărită de șomaj, birocrație excesivă, corupție la nivel înalt, un management de țară dezastruos și foarte greu de corectat. Un mediu politic viciat, instituții ale statului incompetente și ineficiente, o justiție lipsită de forță și credibilitate întregesc tabloul unei Grecii anarhice. De aceea, Olli Rehn a ținut să precizeze că Atena va trebui să permită creditorilor săi internaţionali să supravegheze mai îndeaproape statul, iar reprezentanţii FMI şi UE vor avea un cuvânt mai greu de spus în reformarea ţării".
