- Deputatul AUR de Prahova Ștefăniță Avrămescu susține că actuala criză energetică este rezultatul unor decizii greșite luate în ultimii ani, nu doar al secetei din această vară.
- Parlamentarul acuză faptul că România a închis capacități de producție fără să construiască suficiente alternative, în timp ce investițiile în stocarea energiei au rămas în urmă.
Criza energetică prin care trece România scoate la iveală vulnerabilități acumulate în ultimii ani, susține deputatul AUR de Prahova Ștefăniță Avrămescu. Parlamentarul consideră că problema nu poate fi pusă exclusiv pe seama secetei, ci este rezultatul unei politici energetice care ar fi dus la închiderea unor capacități de producție fără ca acestea să fie înlocuite la timp. „România a fost mai eficientă în a scoate MW din sistem decât în a construi capacități noi de producție!”, afirmă Ștefăniță Avrămescu. Potrivit deputatului, România a renunțat în ultimii ani la termocentrale și alte capacități de producție care ar fi putut fi menținute în conservare și folosite ca rezervă în perioadele de criză. „În loc să ne păstrăm o rezervă strategică de producție, am preferat să renunțăm definitiv la capacități de care astăzi avem nevoie”, susține parlamentarul.
Efectul unor probleme vechi
Ștefăniță Avrămescu amintește și intervențiile de urgență realizate pentru menținerea debitului Dunării și protejarea producției de energie de la Cernavodă, inclusiv operațiunile de degajare a șenalului navigabil. În opinia sa, aceste măsuri sunt necesare, dar nu rezolvă problema de fond. „Sunt intervenții de urgență, dar ele tratează efectele, nu cauza. Iar cauza este politica energetică a ultimilor ani”, afirmă deputatul AUR. Parlamentarul compară situația României cu cea a Bulgariei, pe care o dă drept exemplu în privința investițiilor în stocarea energiei. Potrivit datelor prezentate de Avrămescu, puterea instalațiilor de stocare conectate la rețeaua bulgară ar fi ajuns la 3.432 MW în luna mai și la aproape 4,8 GW până la jumătatea lunii iunie, cu o capacitate estimată la aproximativ 14 GWh. Cu doi ani înainte, Bulgaria avea aproximativ 200 MWh. Deputatul atrage atenția că investițiile bulgare au beneficiat inclusiv de finanțare prin programul RESTORE, parte a Mecanismului de Redresare și Reziliență, același mecanism european prin care România a beneficiat de finanțarea PNRR.
„Am închis capacități fără să avem alternative”
În analiza sa, Ștefăniță Avrămescu susține că România a pus accent pe dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene, fără să dezvolte în același ritm stocarea și capacitățile de producție controlabile. „Greșeala uriașă a fost să dezvoltăm surse dependente de condițiile meteorologice fără să construim concomitent capacități de stocare, infrastructura de rețea și capacitățile controlabile necesare pentru momentele în care soarele nu strălucește, vântul nu bate sau consumul crește”, afirmă parlamentarul. Acesta amintește și declarația fostului ministru al Energiei Bogdan Ivan, potrivit căreia România ar fi scos în ultimii 15 ani aproximativ 7.000 MW de producție de energie electrică în bandă, în timp ce investițiile în regenerabile nu au fost însoțite suficient de dezvoltarea capacităților de stocare. În același timp, proiecte importante pentru sistemul energetic național au acumulat întârzieri, printre acestea fiind menționate centrala de la Iernut, proiectul Tarnița-Lăpuștești, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, modernizările hidroenergetice și noile capacități de producție pe gaze.
„Întâi construiești, apoi închizi”
Deputatul AUR susține că România nu trebuie să renunțe la dezvoltarea energiei regenerabile, dar consideră că tranziția energetică trebuie făcută în paralel cu asigurarea securității sistemului. „România trebuie să valorifice energia solară și eoliană”, spune acesta, subliniind însă necesitatea unor capacități de stocare, a unor rețele moderne și a unor surse de producție controlabile.
În opinia sa, seceta din această vară nu a creat vulnerabilitatea sistemului energetic, ci doar a făcut-o mai vizibilă. „Când energia hidro a fost afectată de debitele scăzute, iar producția nucleară s-a confruntat la rândul ei cu probleme provocate de nivelul Dunării, toate greșelile acumulate în ultimii ani au devenit vizibile”, afirmă Ștefăniță Avrămescu. Parlamentarul susține că AUR a solicitat constant ca securitatea energetică să fie tratată drept prioritate și ca închiderea unor capacități să nu fie făcută înainte ca alternativele să fie funcționale. „Tranziția energetică trebuia construită după o regulă elementară: întâi construiești, apoi închizi! La noi lucrurile au fost făcute invers”, a transmis deputatul AUR de Prahova. În opinia lui Ștefăniță Avrămescu, România are în continuare resursele necesare pentru a-și consolida poziția energetică, însă este nevoie de o strategie coerentă, orientată în primul rând către securitatea energetică și reducerea vulnerabilității în perioadele de criză.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
