- Cu o zi înainte de ședința în care Parlamentul este așteptat să dea votul de încredere Guvernului Luca Niculescu, premierul interimar Ilie Bolojan a organizat o conferință de presă pentru prezentarea bilanțului pe durata șederii sale la Palatul Victoria și pentru a transmite un mesaj, la final de mandat.
Ilie Bolojan a vorbit despre un mandat „intens, marcat de crize interne şi externe şi de provocări”.
„Am preluat o ţară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar şi de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experienţa unei guvernări fără minciună, fără populism şi cu respect pentru oameni. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit ţara întreagă şi fiecare familie ar fi simţit puternic acest lucru. Am fost obligaţi să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget şi să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre şi am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”, a spus premierul interimar, care a făcut trimitere la contextul în care a ajuns la Palatul Victoria: „În iunie, anul trecut, situația era atât de gravă, încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată. Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA, trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”.
Citiți și: Premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PNL, a semnat acordul de susținere cu premierul desemnat Luca Niculescu. Care sunt condițiile puse de liberali
Acesta a spus că a avut decizii grele de luat, știind că „în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai”. „Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens”.
Acesta a trecut în revistă obiectivele atinse pe parcursul mandatului, referindu-se la reducerea deficitului, evitarea retrogradării de către agențiile de rating, creșterea investițiilor și reducerea cheltuielilor de personal.
„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutați, a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună. Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influențate și de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și a căror creștere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat accelerat în ultimii ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%. Inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României. Corecția bugetară nu a fost un scop în sine, am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la creșterea alimentată pe consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate. Un element esențial pentru stabilizarea țării a fost absorbția fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost aproape de 100%, dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în lună august, a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare”, a mai declarat premierul interimar.
„PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze guvernul și să tergiverseze lucrurile”
„După preluarea mandatului am prezentat viziunea asupra reformelor, în conformitate cu programul de guvernare. Planurile au fost asumate de miniștrii de resort de la toate partidele care făceau parte din guvern. Am lansat următoarele măsuri: reducerea structurilor și a posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și în instituții, reforma autorităților finanțate, reforma pensiilor magistraților, reducerea birocrației prin digitalizare, reașezarea raportului dintre cei care finanțează statul și cei finanțați de stat. PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. Ar fi vrut, probabil, ca acest guvern să facă ceea ce au făcut și alte guverne, adică să amâne până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație cu mult mai bună. Însă reformele afectau interese puternice. Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor pe care îi respect.
Reforma statului este o chestiune și de dreptate. Nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-și aplica sieși regulile de disciplină pe care le cere societății.
Însă cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna - fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării. Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privinţă, deși plătim și acum preţul”, a adăugat premierul.
„Lăsăm un buget așezat pe o traiectorie bună”
Premierul interimar a făcut referire și la criza energetică, o situație care „afectează în mod major competitivitatea Românie”. „Lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au fost resimțite atât de cetățeni, prin facturi și prețuri, cât și de firme, în competiția dură de pe piața internațională. Am început să deblocăm investițiile care erau îngropate sub mormane de hârtii. Am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, pentru întărirea rețelelor și pentru sprijinirea marilor investiții, precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate. Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat”.
Bolojan a reclamat „atacuri nedrepte și mincinoase”. „În cele cinci luni de provizorat am făcut toate eforturile pentru a menține direcția și pentru ca PNRR să fie dus la bun sfârșit, în cele mai bune condiții posibile”. Le mulțumesc miniştrilor, precum și tuturor administrațiilor locale care au reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectele, deoarece absorbția fondurilor europene a fost un efort de echipă. O economie așezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice. De aceea, în vara acestui an am lansat programele pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin care vizează investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și crearea de capacități de producție noi. Într-o regiune marcată de război, o țară mai sigură este o necesitate, iar accesarea programului SAFE a fost o responsabilitate de siguranță națională”, a mai spus premierul.
Din punctul său de vedere, Guvernul pe care l-a condus lasă în urmă „un buget așezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să mențină o abordare bugetară prudentă și să consolideze modelul de creștere economică bazat pe investiții și nu pe consum”.
„Sunt invocate, în această perioadă, datorii lăsate de pe urma acestui guvern. Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu o să evit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne. Avem sentințele care au fost investite cu titluri executorii în urma proceselor generate de magistrații din România și, așa cum știți, avem o sentință care obligă guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei și mai sunt și alte sentințe care au fost obținute în urma miilor de procese care au fost generate în toți acești ani. Fără o legislație care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi însemnat adoptarea legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă și, indiferent ce va face viitorul guvern, va fi, practic, în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe alta.
A doua problemă structurală pe care o avem ține de zona de energie și aici moștenim scheme de compensare din anul 2021, pentru energia electrică, care înseamnă încă facturi care nu au fost verificate de ANRE și care vor veni și în anii următori. Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanțe 3,7 miliarde lei, am achitat aproximativ 1,5 miliarde și, dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate și diferențele de bani, sume care sunt identice cu cele alocate și anul trecut. Dar și în următorii ani vor trebui continuate aceste plăți, analiza acestor restanțe și închiderea lor, pentru că este o problemă care vine din spate.
În ceea ce privește o a treia categorie de probleme structurale, sunt cele din sănătate. Ani de zile, fondul care asigură plata serviciilor de sănătate a fost nefinanțat. Eram în situația în care plăteau contribuția de sănătate 6,5 milioane de români și beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcționa. Prin măsurile care au fost adoptate, sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie și, pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru, dar fără măsuri care să treacă influențele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele le prestează spre pacienți, n-am făcut nimic și problemele pe sănătate vor rămâne prezente și în anii următori.
A patra problemă structurală este gestionarea investițiilor. Una din erorile care s-au făcut în toți acești ani a fost supracontractarea prin investiții. Avem o supracontractare puternică și astăzi pe programul sectorial transporturi, de peste 300%. Aceeași situație este pe programul care extinde rețelele de apă și de canalizare și, dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investițiile, să le mențină pe cele viabile în finanțare, se vor crea probleme legate de plata în sectorul de construcții, de ritmul de lucrări și de creștere a costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat. Gândiți-vă că astăzi, la Ministerul Transporturilor, sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro, iar bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că cel puțin cinci ani de zile de acum înainte avem de lucru. Și, deci, orice lucrare care se începe trebuie bine gândită, în așa fel încât să i se poată asigura finanțarea, altfel lucrurile nu vor fi în regulă.
În ceea ce privește plățile către autoritățile locale, aici facturile care sunt în sold pe programul Anghel Saligny, de 2,4 miliarde, sunt achitabile fără probleme, pentru că e nevoie de o rectificare de buget pentru ca o componentă de alocare financiară care astăzi nu poate fi folosită în interiorul ministerului să fie alocată în această zonă și deblocarea se va face. De asemenea, prin eliberarea blocajului de 10%, care se face la fiecare început de an prin rectificarea de buget, toate facturile de construcții care sunt în plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului.
Nu în ultimul rând, o a cincea problemă structurală înseamnă gestionarea companiilor de stat. Aici, în fiecare sfârșit de an, companiile care nu au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări și de intervenții, cer întotdeauna în noiembrie și decembrie sume suplimentare pentru subvenții, pentru că nu-și fac bugetele în mod corespunzător - CFR, Metrorex și așa mai departe. Fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanță, fără noi contracte de management, nu vom reuși să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine în interesul cetățenilor. Am început și am reușit ca aceste dezechilibre să le corectăm parțial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme, în loc să le rezolve”, a detaliat Bolojan.
„Un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel”
Ilie Bolojan a spus, în finalul conferinței, că părăsește funcția de premier „cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră” și a avertizat că, „dacă Guvernul următor va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou”.
„Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel, poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și asta este un câștig important din punctul meu de vedere”, a mai spus premierul interimar în conferința de presă organizată la final de mandat.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTo Actualitatea Prahoveană
