• Astăzi, se împlinesc 111 ani de la momentul care a declanșat ceea ce avea să fie cunoscut în istorie drept Primul Război Mondial.
• Pe 28 iulie 1914, Imperiul Austro-Ungar declara război Serbiei, ca reacție la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand.
• Părea un conflict regional, dar în doar câteva săptămâni, întreaga Europă – și mai apoi lumea – avea să fie prinsă într-un război de proporții fără precedent.
Primul Război Mondial a izbucnit pe 28 iulie 1914, după asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei la Sarajevo, de către Gavrilo Princip, un naționalist sârb. Evenimentul a declanșat o serie de alianțe și declarații de război ce au antrenat marile puteri europene în conflict.
Austro-Ungaria a trimis un ultimatum Serbiei, pe care o considera responsabilă pentru atentat, iar acesta a dus la o serie de declarații de război și mobilizări militare.
Europa era împărțită în două blocuri principale: Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria și Italia) și Tripla Înțelegere (Franța, Marea Britanie și Rusia). Aceste alianțe au dus la extinderea rapidă a conflictului.
Sentimentele naționaliste puternice din Europa, în special în Balcani, au contribuit la crearea unei atmosfere tensionate și la dorința de autodeterminare a națiunilor.
Pe de altă parte, o cursă a înarmărilor și o mentalitate militaristă au dominat Europa, sporind tensiunile și pregătind terenul pentru război.
Evoluția evenimentelor:
28 iunie 1914: Asasinarea lui Franz Ferdinand la Sarajevo.
28 iulie 1914: Austro-Ungaria declară război Serbiei.
1 august 1914: Germania declară război Rusiei.
3 august 1914: Germania declară război Franței și invadează Belgia.
4 august 1914: Marea Britanie declară război Germaniei, marcând intrarea în război a marilor puteri europene.
Participarea României la Primul Război Mondial
La izbucnirea războiului, România a declarat inițial neutralitatea, invocând clauzele tratatului secret de alianță cu Austro-Ungaria, care nu se aplica în cazul unui conflict declanșat de Austro-Ungaria.
După doi ani de negocieri diplomatice, România a intrat în război alături de Antanta (Franța, Marea Britanie și Rusia) în august 1916, având ca obiectiv principal unirea Transilvaniei cu România.
În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă.
După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.
Forma geografică a țării de „L” va pune mari probleme armatei prin deschiderea unui front de 1200 de km pentru o armată operativă de doar 450.000 de soldați.
În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou „leadership” militar (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului.
Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau ca în continuare să dezvolte această ofensivă pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensiva strategică.
Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.
La sfârșitul Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar a fost desființat; astfel a fost posibilă formarea României Mari prin Unirea Banatului, Bucovinei și Transilvaniei cu România.
Mesajul Forțelor Terestru Române
„Astăzi, se împlinesc 111 ani de la momentul care a declanșat ceea ce avea să fie cunoscut în istorie drept Primul Război Mondial.
Pe 28 iulie 1914, Imperiul Austro-Ungar declara război Serbiei, ca reacție la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand. Părea un conflict regional, dar în doar câteva săptămâni, întreaga Europă – și mai apoi lumea – avea să fie prinsă într-un război de proporții fără precedent.
A fost un conflict care a schimbat nu doar frontierele politice, ci și raportarea omului la suferință, la tehnologia distrugerii, la fragilitatea păcii. A fost primul mare război în care gloanțele, gazele și artileria grea au fost puse în slujba unei idei: victoria cu orice preț.
România a intrat în război în 1916, după doi ani de neutralitate tensionată. Alegerea de a se alătura Antantei a fost motivată de idealul unirii provinciilor românești.
A urmat o campanie dificilă, în care armata română a fost nevoită să lupte cu un adversar superior numeric și tehnologic. Dar curajul nu a lipsit.
În bătălii precum Mărășești, Mărăști și Oituz, soldații români au scris pagini esențiale din epopeea națională.
La peste un secol distanță, Primul Război Mondial rămâne un avertisment. Despre cum deciziile politice pot scăpa de sub control. Despre cât de repede se poate prăbuși un echilibru aparent solid.
Și, mai ales, despre prețul enorm pe care îl plătesc oamenii.
Să nu uităm. Pentru că uitarea e întotdeauna prima treaptă spre repetiție”, transmit într-un mesaj public Forțele Terestre Române.
Foto: Historia.ro
CITEȘTE ȘI: 11 iunie: Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
