• Șapte state comemorează victimele Holocaustului în această zi.
• Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București (ianuarie 1941), președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj, prezentat în cadrul ceremoniei organizate la Templul Coral din București.
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an și este prima comemorare universală a victimelor Holocaustului. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară.
La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.
CITEȘTE ȘI: Volumul „Istoriile Ploieștiului în benzi desenate”: istorie, ilustrație și storytelling vizual
27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică. Înainte de rezoluția 60/7, se instituiseră zile naționale de comemorare a Holocaustului, cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua Comemorării Victimelor Național-Socialismului) în Germania, stabilită printr-un decret al Președintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996. Din 2001, 27 ianuarie fusese și Ziua Holocaustului în Regatul Unit, se arată pe site-ul Muzeului Holocaustului.
Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Descoperirea lagărelor de concentrare naziste a arătat întreaga oroare a planurilor lui Hitler de a extermina evreii din Europa şi alte minorităţi, iar dezvălurile făcute de media au şocat lumea întreagă.
În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite. Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.
În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului. Sunt gesturi simbolice, cărora li se adaugă Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care ţin vie amintirea victimelor genocidului.
Nu este cunoscut numărul exact al evreilor ucişi în Holocaust, „soluţia finală a problemei evreieşti”cum a fost numit programul de exterminare plănuit şi executat de regimul naţional-socialist din Germania condus de Adolf Hitler.
Cifra cel mai frecvent notată de istorici este de şase milioane. Holocaustului se adaugă şi peste cinci milioane de alte victime ale atrocităţilor naziste: circa trei milioane de polonezi, o jumătate de milion de sinti şi roma, mai mult de 15 mii de homosexuali, persoanele cu handicap şi membrii ai cultului creștin „Martorii lui Iehova”, toţi etichetaţi drept „duşmani ai statului german”. Au fost ucişi în total 1,5 milioane de copii.
ONU: Comunitatea internațională trebuie să înveţe lecţiile
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a făcut apel luni la comunitatea internaţională să înveţe lecţiile Holocaustului şi să respingă “ura şi dezumanizarea” pentru “a ne proteja viitorul”.
Acest capitol întunecat al istoriei oferă “lecţii puternice”, a subliniat Turk într-o declaraţie publicată în ajunul Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului, marcată pe 27 ianuarie, potrivit Agerpres.
Şase milioane de evrei europeni, împreună cu peste 100.000 de non-evrei, au pierit în genocidul comis de Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
“Este dificil de conceput că (…) un grup de ucigaşi rătăciţi au provocat atrocităţi de nedescris asupra a milioane de evrei şi membri ai altor minorităţi”, a spus el.
Regimul nazist “i-a persecutat, i-a deposedat de demnitate şi, în cele din urmă, i-a ucis cu eficienţa îngrozitoare a unei linii de asamblare”, a continuat el.
Această “cruzime oribilă nu s-a născut în tenebrele Evului Mediu, ci în plină lumină a zilei, într-o societate presupus modernă”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.
“Genocidul nu a început cu lagărele de concentrare şi camerele de gazare. A început cu tăcerea şi apatia în faţa nedreptăţii şi cu dezumanizarea distructivă a celuilalt”, a spus el.
“Astăzi şi întotdeauna, trebuie să ne amintim acest lucru”, a insistat Turk, menţionând că, “în mod îngrijorător, ameninţările şi atacurile împotriva evreilor s-au înmulţit brusc în ultimii ani”. “Ura şi dezumanizarea se infiltrează în viaţa noastră de zi cu zi, inclusiv prin intermediul fluxurilor noastre de pe reţelele de socializare”, a avertizat el.
Cu toate acestea, populaţia actuală – care beneficiază de o “educaţie şi un acces fără precedent la informaţie” – este “capabilă să-şi amintească felul în care excluderea poate duce la anihilare”.
“Şi suntem înzestraţi cu drepturi ale omului, garantate de dreptul internaţional – făurite din cenuşa războiului pentru a proteja umanitatea de repetarea celor mai întunecate capitole (ale istoriei sale). Trebuie să folosim aceste instrumente în mod constant împotriva flagelului rasismului, antisemitismului şi dezumanizării.”
Institutul Cultural Român comemorează victimele Holocaustului în reprezentanțele sale
Institutul Cultural Român și reprezentanțele sale de la Berlin, Chișinău, Londra, Tel Aviv, New York, Paris, Stockholm, Varșovia și Viena marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului prin evenimente culturale dedicate victimelor Holocaustului, cu accent pe istoria evreilor din România, incluzând și un alt grup minoritar persecutat de naziști - romii.
„Data la care, în 1945, lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat, reprezintă o ocazie de reflecție asupra consecințelor intoleranței și discriminării, precum și o oportunitate de dezbatere, rememorare și descoperire a faptelor istorice, contribuind la o mai bună înțelegere și asumare a trecutului”, arată un comunicat al ICR.
Președintele Nicușor Dan: „Comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mișcările extremiste sunt în ascensiune”
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București (ianuarie 1941).
„Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este dedicată memoriei și reflecției asupra uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității. Este ziua în care omenirea își amintește de suferința imposibil de cuprins în cuvinte a semenilor. Regimul nazist a sacrificat pe altarul urii rasiale șase milioane de evrei, alături de numeroase alte victime considerate nedemne de dreptul fundamental la viață de către ideologia totalitară a urii. La 27 ianuarie 1945, odată cu eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau, istoria a fost confruntată cu chipul odios al totalitarismului nazist, arătându-ne prăbușirea pe care discursul antisemit a provocat-o în inima Europei civilizate. Această comemorare ne amintește, într-un mod dureros, cât de prețioase sunt libertatea, demnitatea umană și garantarea drepturilor fundamentale, precum și importanța de a le apăra cu orice preț.
Istoria ne cheamă astăzi să o revizităm pentru a-i înțelege mai bine lecțiile, nu ca un exercițiu abstract, ci ca o datorie de conștiință. Comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mișcările extremiste sunt în ascensiune. Noile generații nu mai au răbdarea de a aprofunda trecutul, în timp ce suferința umană capătă din nou amploare, pe fondul conflictelor, al crizelor globale și al erodării încrederii.
Anul acesta se împlinesc 81 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la încetarea Holocaustului. În aceste ultime opt decenii s-au născut generații care au încercat să înțeleagă tragedia unui genocid planificat și să răspundă întrebărilor pe care le ridică și astăzi. Cum a fost posibil un asemenea abis moral în Europa secolului XX și ce trebuie să facem pentru a ne asigura ca o asemenea tragedie să nu se mai repete niciodată? Sunt două interogații esențiale între care se desfășoară un întreg parcurs care ne-a dus de la război la pace, de la o lume profund divizată la o Europă unită, construită sub semnul democrației, al demnității recâștigate și al speranței.
România continuă pe acest drum alături de națiunile europene, participând la efortul de conștientizare a tragediei Holocaustului prin educarea tinerilor și condamnarea mișcărilor extremiste, a tentativelor de denigrare a Holocaustului și de rescriere falsă a istoriei.
Acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Astăzi, cunoscând amploarea acelor tragedii, avem capacitatea de a discerne și de a sancționa, legal, reactivarea unor simboluri, gesturi, fapte și ideologii răspunzătoare de moartea atâtor oameni nevinovați. Rememorând fiecare dintre acele vieți sacrificate, înțelegem mai profund fragilitatea umană și cât de mare este prețul urii, ca un îndemn permanent de a rămâne vigilenți și de a nu mai accepta ceea ce Hannah Arendt atât de bine a definit a fi „banalitatea răului”!
Odată cu momentul de comemorare a victimelor lagărelor naziste și ale Pogromului legionar antievreiesc din București din ianuarie 1941, aducem un omagiu supraviețuitorilor și, în același timp, suntem solidari cu cei care luptă pentru a păstra vie lecția libertății, rezistența în fața persecuțiilor și a morții, datoria de a asuma, în numele înțelepciunii și al iertării, această rană a umanității noastre.
Fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunțe indiferența și lașitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea. „Să ne amintim”, spune rugăciunea evreiască. „Niciodată din nou” afirmă conștiința noastră, a celor care refuzăm să uităm suferința semenilor - nu doar a evreilor, ci a întregii umanități. Păstrarea memoriei acelor tragedii devine astfel o formă a dreptății, prin care adevărul despre ceea ce s-a întâmplat este cunoscut și transmis mai departe, cu credința într-o lume mai bună, guvernată de pace, curaj și adevăr.
Fie memoria lor, a tuturor victimelor Holocaustului, binecuvântată!”, a transmis președintele României, Nicușor Dan.
CITEȘTE ȘI: Zilele Caragiale la Ploiești: Omagiu marelui dramaturg
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
