Categorie: Remember

sfintii-martiri-brancoveniSfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, sunt prăznuiţi pe 16 august. Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariţiei Bibliei în limba română, numită "de la Bucureşti", în anul 1688. Şi-a asumat rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia, dar şi din Transilvania. A dat Bucureştiului o nouă Academie Domnească, transformând şcoala de la Sf. Sava în "colegiu public pentru pământeni şi străini", cu o programa asemănătoare instituţiilor de grad superior. L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia se vor tipări numeroase cărţi în limbile română, greacă, slavonă, georgiană şi chiar arabă. A ctitorit mai multe biserici şi mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi şi Mogoşoaia, Mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni, Biserica "Sf. Gheorghe Nou" din Bucureşti, unde odihnesc sfintele sale moaşte.

 

Pentru că a refuzat să se lepede de la credinţa creştină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeaşi pedeapsă au suferit-o şi cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache.

La cererea sultanului de a renunţa la crestinism, Brâncoveanu a răspuns fără reţineri: "De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau să mor!", iar către fiii lui a rostit: "Fiilor, fiţi bărbaţi! Am pierdut tot ce aveam pe astă lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem şi pe ele, ci să le ducem curate înaintea feţei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!".
În urma acestor cuvinte, sultanul a poruncit să fie tăiate capetele copiilor domnitorului. Au urmat Ianache Văcărescu, bunul sfetnic al Brâncoveanului şi apoi domnitorul.
Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câţiva creştini şi îngropate în mare taină într-o mănăstire din Halki, chiar lângă Ţarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămăşiţele domnitorului şi le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. A aşezat peste mormânt o piatră împodobită doar cu pajura ţării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candelă de argint. Pornind între altele, şi de la inscriptia de pe această candelă (din 12 iunie 1720), Virgil Drăghiceanu a făcut în 1914 senzaţionala descoperire a mormântului voievodal.
Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache au fost declaraţi sfinţi de către Biserica Ortodoxă Română. Sunt sărbătoriţi pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

sursa: crestinortodox.ro

Back To Top