• Ziua păcălelilor, marcată în fiecare an la 1 aprilie, este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli.
• Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul al XVI-lea.
Originea sărbătorii este plasată de unii istorici în Evul Mediu, când Sfântul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obișnuia să-l păcălească pe această dată pe Sfântul Antonie, susținând că l-a văzut pe diavol ușurându-se în strachina cu mâncare a acestuia sau prefăcându-se că a reușit să învie din morți diverse victime ale unei epidemii de ciumă.
CITEȘTE ȘI: Fenomen în maternitățile din România: Zeci de persoane cer să afle ora exactă a nașterii lor
O altă explicație este legată de un alt sfânt cu simțul umorului care locuia în apropierea unui iaz în care scufundase câțiva bușteni și pe care mergea la începutul lunii aprilie dându-le impresia pelerinilor că poate merge pe apă, asemenea lui Isus.
Se spune că, în anul 1564, regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1564, dar sub forma unor farse și glume nevinovate.
La noi, tradițional, păcălelile trebuie să fie făcute până la ora prânzului. Farsele care trec de ora 13:00 vor aduce ghinion autorului, dar și celor care nu au simțul umorului și care reacționează agresiv la păcăleli. Tot pe plai mioritic se mai spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să faci totul ca să deveniți prieteni.
Există o referire neechivocă la Ziua păcălelilor din aprilie într-un poem din 1561 al poetului flamand Eduard de Dene despre un nobil care își trimite slujitorii în comisioane prostești la 1 aprilie, precedând schimbarea.
În 1686, John Aubrey s-a referit la sărbătoare drept „Ziua sfântă a proștilor”, prima referință britanică. La 1 aprilie 1698, mai mulți oameni au fost păcăliți să meargă la Turnul Londrei pentru a „vedea spălarea leilor”.
Tradiții de Ziua păcălelilor în lume
În Marea Britanie, o farsă de 1 Aprilie este uneori dezvăluită mai târziu prin strigătul „April Fool!” la destinatar, care devine astfel „nebunul de aprilie”. Un studiu din anii 1950, realizat de folcloriștii Iona și Peter Opie, a constatat că în Marea Britanie și în țările ale căror tradiții derivă din Marea Britanie, aceasta continuă să fie practica, obiceiul încetând la prânz, după care nu mai este acceptabil să faci farse. Astfel, o persoană care face o farsă după prânz este considerată ea însăși „nebunul/prostul de aprilie” (Wikipedia).
În Scoția, Ziua păcălelilor din Aprilie a fost inițial numită „ Ziua Huntigowk ”. Numele este o corupție a lui „hunt the gowk ”, gowk fiind scoțian pentru un cuc sau o persoană nebună; termeni alternativi în gaelică ar fi Là na Gocaireachd, „ziua cucului/nebunului”, sau Là Ruith na Cuthaige, „ziua umblării ca nebunul”. Farsa tradițională este să ceri cuiva să transmită un mesaj sigilat care se presupune că solicită ajutor de vreun fel. De fapt, mesajul spune „ Nu râd, nu zâmbesc. Vânează nebunul/prostul încă o milă”. Destinatarul, la citirea acestuia, va explica că poate ajuta doar dacă contactează mai întâi o altă persoană și trimite victima acestei următoare persoane cu un mesaj identic, cu același rezultat.
În Anglia, un „nebun/prost” este cunoscut sub câteva nume diferite în toată țara, inclusiv „noodle”, „gob”, „gobby” sau „noddy”.
În Irlanda, era tradițional să se încredințeze victimei o „scrisoare importantă” care să fie dată unei anumite persoane. Acea persoană ar citi scrisoarea, apoi i-ar cere victimei să o ducă altcuiva și așa mai departe. Scrisoarea când este deschisă conține cuvintele „trimite prostul mai departe”.
În Italia, Franța, Belgia și zonele francofone din Elveția și Canada, tradiția de 1 aprilie este adesea cunoscută sub numele de „peștele de aprilie” (poisson d'avril în franceză, april vis în olandeză sau pesce d'aprile în italiană). Posibilele farse includ încercarea de a atașa un pește de hârtie pe spatele victimei fără ca acesta să observe. Această caracteristică de pește este prezentă în mod proeminent pe multe cărți poștale franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea. Multe ziare răspândesc, de asemenea, o poveste falsă de Ziua Peștelui din Aprilie, iar o referire subtilă la un pește este uneori dată ca un indiciu pentru faptul că este o farsă de 1 Aprilie.
În Germania, o farsă de 1 Aprilie este uneori dezvăluită ulterior strigând „Aprilie, aprilie!” la destinatar, care devine „nebunul/prostul de 1 aprilie”.
Danezii, finlandezii, islandezii, norvegienii și suedezii sărbătoresc Ziua păcălelilor de 1 Aprilie ( aprilsnar în daneză; aprillipäivä în finlandeză; aprilsnarr în norvegiană; aprilskämt în suedeză). Majoritatea presei va publica exact o poveste falsă pe 1 aprilie; pentru ziare, acesta va fi de obicei un articol de prima pagină, dar nu titlul principal.
În Polonia, prima aprilis („Primul aprilie” în latină ) ca zi de farse este o tradiție de secole. Este o zi în care se fac multe farse: uneori, farse foarte sofisticate sunt pregătite de oameni, mass-media (care cooperează adesea pentru a face „informația” mai credibilă) și chiar instituțiile publice. Activitățile serioase sunt de obicei evitate; fiecare cuvânt spus la 1 aprilie ar putea fi neadevărat. Convingerea pentru aceasta este atât de puternică încât alianța poloneză anti-turcă cu Leopold I, semnată la 1 aprilie 1683, a fost retrodatată la 31 martie. Cu toate acestea, pentru unii din Polonia , prima aprilis se încheie la prânzul zilei de 1 aprilie, iar glumele de prima aprilis după acea oră sunt considerate nepotrivite și neelegante.
Ziua păcălelilor de 1 Aprilie este sărbătorită pe scară largă în Odesa și are numele local special Humorina - în ucraineană Гуморина ( Humorina ). Această sărbătoare a apărut în 1973. O farsă a zilei de 1 aprilie este dezvăluită spunând „Первое Апреля, никому не верю” („ Pervoye Aprelya, nikomu ne veryu ”) – care înseamnă „Întâi aprilie, nu am încredere în nimeni”. Festivalul include o mare paradă în centrul orașului, concerte gratuite, târguri stradale și spectacole. Participanții la festival se îmbracă într-o varietate de costume și se plimbă prin oraș nebunește și făcând farse trecătorilor. Una dintre tradițiile de Ziua de 1 Aprilie este de a îmbrăca principalul monument al orașului în haine amuzante. Humorina are chiar și propriul logo — un marinar vesel într-un colac de salvare - al cărui autor a fost artistul Arkady Tsykun. În timpul festivalului, suveniruri speciale care poartă sigla sunt tipărite și vândute peste tot. Din 2010, sărbătorirea Zilei Păcălelilor include și un Festival Internațional de Clovni și ambele sunt celebrate deodată. În 2019, festivalul a fost dedicat aniversării a 100 de ani de la Odessa Film Studio și toate evenimentele au fost organizate cu accent pe cinema.
În multe țări vorbitoare de limbă spaniolă (și Filipine), „Día de los Santos Inocentes” ( Ziua Sfinților Inocenți ) este o festivitate care este foarte asemănătoare cu Ziua păcălelii de 1 Aprilie, dar este sărbătorită la sfârșitul lunii decembrie.
Turcia are, de asemenea, un obicei cu farsele zilei de 1 aprilie. Farsele și glumele sunt de obicei verbale și sunt dezvăluite prin strigătul „Bir Nisan!” (1 Aprilie!).
În Iran, se numește „Dorugh-e Sizdah” (minciuna celor treisprezece) și oamenii și mass-media fac glume pe 13 Farvardin ( Sizdah bedar ), adică echivalentul cu 1 aprilie. Este o tradiție care are loc la 13 zile după Anul Nou persan Nowruz . În această zi, oamenii ies și își părăsesc casele și se distrează afară, mai ales în parcuri naturale. Se pare că s-au făcut farse de această sărbătoare din 536 î.Hr. în Imperiul Ahemenid.
Foto: Facebook
CITEȘTE ȘI: Cele mai inutile facultăți din prezent, după Inteligența Artificială