Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei țării, precum și prin ceremonii militare specifice organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Parlamentul României se întrunește în ședință comună și sunt organizate ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național în Capitală și în toate municipiile reședință de județ.
Constituția României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol național alături de stemă, sigiliu și imn.
Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 mp.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituției a hotărât reintroducerea stemei țării pe tricolor, în legea fundamentală. Prin adoptarea acestui amendament fără dezbatere prealabilă, alineatul 1 din Articolul 12 va fi reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema țării; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu".
Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale, care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Țării Românești, Moldovei, Transilvaniei și Dobrogei.
Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituție a României va fi aprobată în urma unui referendum național.
Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate — Frăție" înscrisă pe el.
Drapelul nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că în unele epoci istorice drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.
În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.
Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului numit de atunci înainte Câmpia Libertății.
La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel — albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus totodată confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesa expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenești din Slatina.
ÎN PLOIEȘTI, Ziua Drapelului Național a fost marcată prin înălâarea drapelului pe catargul din faţa Palatului Administrativ, în prezența oficialităților și a preoților, intonarea Imnului Naţional al României și rostirea de alocuțiuni de către diverși invitați, urmate de un scurt concert al Fanfarei Consiliului Judeţean Prahova.
Miercuri, 25 iunie, a avut loc, pe platoul din faţa Palatului Administrativ Ploieşti, ceremonia militară de coborâre de pe catarg a drapelului României, în vederea depunerii acestuia în Catedrala „Sf. Ioan".
