Categorie: Actual

a3  15Potrivit informațiilor furnizate de 130km.ro, autostrada A3, tronsonul București-Ploiești a costat contribuabilul român peste 800 de milioane de euro. 62 de km construiți - asta înseamnă că ne-a costat 13 milioane de euro pe fiecare kilometru. La nici doi ani de la tăierea panglicilor, realitatea de pe A3 este una dezolantă: panouri de tablă rupte din cauza vântului, foarte multe la număr, însemnând că materialul din care acestea au fost realizate este unul neconform cu standardele de rezistență pentru expunerea pe termen lung la intemperii, nici un singur loc de parcare nu este dat în folosință, lipsa aparatelor SOS, garduri de protecție dărâmate și semnalizări care pot pune în pericol viața participanților la trafic. Imagini concludente și câteva explicații care, sperăm noi, vor fi citite și de reprezentanții Ministerului Transporturilor.

1. Panourile de semnalizare a localităților deteriorate: materialul de tablă este unul subțire. Probabil că nu a fost calculată corect rezistența la intemperii (vânt, ploi, etc) în câmp deschis, atunci când a fost proiectată autostrada. Sau a fost folosită tablă mai subțire pentru un profit mai mare. Totul, desigur, din bani publici. La doi ani de la inaugurare, foarte multe dintre panouri sunt rupte de vânt.

2. Locurile de parcare nu sunt date în folosință nici la doi ani de la tăierea panglicilor. Reamintim că doi premieri ai României au venit cu presă pentru a fi fotografiați și filmați la tăierea panglicilor, lăudându-se cu această autostradă care arată după doi ani ca altele după 10. Mai mult decât atât, locurile de parcare aflate, teoretic, „în lucru" de doi ani, așa cum spuneam, nu sunt marcate ca atare. Panotajele care anunță, din timp, apropierea de un astfel de punct, nu sunt tăiate cu dungi reflectorizante care să semnaleze șoferilor că locul de odihnă respectiv nu este dat, încă, în folosință. Faptul este extrem de periculos, mai ales că, în locul propriu-zis de acces, sunt puși niște bolțari de beton pentru a bloca intrarea în aceste viitoare parcări. Lipsa unei presemnalizări corecte, vizibile din timp, este de neimaginat în orice stat civilizat cu infrastructură de acest tip. Imaginați-vă un străin obișnuit cu autostrăzile din țara sa care ia de bun orice semn pe care îl întâlnește și care, noaptea, obosit fiind, vrea să tragă pe dreapta într-un astfel de loc de odihnă. Și, în general, să ne imaginăm cât de indolenți sunt cei care lasă lucrurile așa, la voia întâmplării, în stilul românesc clasic.

3. Aparatele SOS. În orice stat civilizat, cu autostrăzi, aparatele SOS sunt existente și funcționale. Acestea au un rol foarte important: în cazul unui eveniment rutier grav sau de orice alt tip, oamenii rămași pe autostradă se îndreaptă, conform semnalizărilor, spre un astfel de punct pentru a anunța autoritățile că se află pe suprafața rutieră. Punctele sunt monitorizate, astfel încât echipajele de urgență localizează imediat potențialele victime. Pe A3, semnalizările pentru punctele SOS există, însă aparatele nu sunt montate nici după atâta timp de la inaugurare.

4. Ieșirile de pe A3. În țările civilizate, autostrăzile au ieșiri spre localităție din aproximativ 15 în 15 km. Pe A3 nu există decât ieșirea Snagov, din județul Ilfov. Ieșirea Corbeanca este proiectată, însă se află la stadiul de șantier, chiar dacă marcajele rutiere semnalizeaza, fără atenționare, existența fizică a acesteia – încă un fapt incredibil și periculos, de neacceptat în alte state. Așa cum spuneam mai devreme, acolo unde lucrările de infrastructură sunt în desfășurare, panourile laterale sau suspendate deasupra benzii de rulare trebuie tăiate cu X-uri reflectorizante, astfel încât șoferul să știe că se apropie de o parcare proiectată sau ieșire de pe autostradă aflate în lucru, nedate folosirii, ca nu cumva să se producă o tragedie. La noi, nimeni nu a simțit nevoia să marcheze ieșirea dinspre Corbeanca, de exemplu, cu o preselectare corectă. Aceeași situație este întâlnită și la parcări.

5. Gardurile care au rolul de a izola animalele sălbatice de perimetrul autostrăzii se împart în trei categorii: furate, căzute la pământ sau încă în picioare. În foarte multe puncte câinii comunitari își fac loc pe suprafața de rulare. Totodată, ieșirile de urgență destinate numai autorităților au porțile larg deschise, în anumite zone rurale, pe acolo intrând șoferii nestingheriți. Chiar dacă e ilegal, le putem găsi o scuză: așa cum am specificat mai devreme, A3 nu are acces decât într-un loc, cel puțin deocamdată. Or să spună stimabilii de la drumuri „păi, dacă se fură?". Dacă se fură sau se distruge, domnilor, aveți obligația să înlocuiți imediat, punct.

6. Gardurile despărțitoare între sensuri. Foarte multe sunt deteriorate în urma nenumăratelor accidente produse. Nimeni din administrația drumurilor nu se sinchisește să le repare. Pur și simplu, A3 pare o lucrare dată în folosință și lăsată de izbeliște până nu mai rămâne nimic din ea. Sau nu interesează pe nimeni să și întrețină autostrada. Mai ales că în anumite zone panourile sunt atât de deteriorate încât, la un potențial incident rutier, mașinile pot ajunge și pe contrasens. Aude cineva?

7. Denivelări. Cu două luni în urmă, firma constructoare a reparat denivelările de la capetele podului aflat la granița dintre Prahova și Ilfov. La doar câteva luni de la inaugurare, se formase o trambulină. Șoferii care au circulat știu despre ce este vorba. Domnilor de la Administrația Drumurilor le-a luat un an și jumătate să observe.

Ca să și lăudăm autoritățile, remarcăm promptitudinea acestora în montarea camerelor de supraveghere pentru verificarea plății rovinietei. Deci, se poate băieți!
Alte observații puteți adăuga și voi, vă așteptăm comentariile pe pagina de Facebook APH.

a3  1
a3  3
a3  2
a3  4
a3  6
a3  7
a3  5
a3  10
a3  11
a3  8
a3  9
a3  12
a3  13
a3
a3  14

 

 

Back To Top