Miercuri, membrii Comisiei Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor s-au întrunit pentru a găsi soluţii la criza creditelor în franci elveţieni. Între timp, BNR a anunţat un nou record pentru valoarea monedei elveţiene: 4,5054 lei, cu numai 0,056 de lei mai puţin decât euro. Iată propunerile din cadrul dezbaterii.
Ministerul Finanţelor propune modificarea, prin lege, a ordonanţei de urgenţă privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014, denumită atunci „Electorata", prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, numărul potenţialilor beneficiari crescând cu 200.000.
„Proiectul de lege prevede extinderea sferei de cuprindere în schema programului, prin creşterea venitului brut cu care debitorii se încadrează, de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, astfel că vor putea beneficia de schema de restructurare 1,05 milioane persoane, cu 200.000 persoane mai mult", a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni, citat de Mediafax.
Totodată, va creşte deducerea specială pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maxim 240 lei reducere lunară a impozitului pe venit.
Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat următoare rescadenţării creditului, comparativ cu o decalare de 2 ani în varianta anterioară.
Impactul bugetar pentru această măsură a fost estimat la 0,1-0,15% din PIB.
Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.
Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.
Directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, susţine că impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric. „Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (...) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic", a susţinut acesta.
Mai mult, băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.
La dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe mai participă, din partea conducerii BNR, directorul Supreavegherii, Nicolae Cinteză, şi directorul pe Stabilitate Financiară, Ion Drăgulin. Printre participanţi se mai numără preşedintele Patronatelor Bancare şi al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, şeful ANPC, Marius Dunca, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, precum şi unul dintre membrii fondatori ai asociaţiei Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea.
„Dacă n-ar fi existat această variaţie de curs în perioada aceasta şi BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci era un abuz cras, puteam să fim traşi la răspundere penal", a spus Cinteză.
14 bănci au în portofolii împrumuturi în franci elveţieni, însă nu toate au volume mari de astfel de credite.
Pe de altă parte, Cinteză apreciază că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.
